Fără categorie

Episcopul Vasile Cristea comemorat la Blaj: douăzeci și doi de ani de la trecerea la Domnul

Luni, 17 ianuarie 2022, în Capela Curiei Arhiepiscopiei Majore din Blaj, a avut loc Slujba de pomenire a Preasfinției Sale Vasile Cristea, Episcop al Bisericii Greco-Catolice din România, care a îndeplinit între anii 1960-1987 funcția de episcop pentru românii greco-catolici din diaspora.

Rânduiala Parastasului a fost oficiată de Preasfinția Sa Cristian Crișan, Vizitator apostolic pentru credincioșii greco-catolici români din Europa occidentală, care i-a avut alături pe Pr. Flavius Florea, Vicar administrativ al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș, Pr. Cristian Rus, Protopop de Blaj și pe Pr. Diac. Ioan – Ștefan Dumitraș, Cancelar al Curiei Arhiepiscopiei Majore.

Scurtă biografie a Preasfinției Sale Vasile Cristea

Una dintre importantele personalități din istoria Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică este Preasfințitul Vasile Cristea. Născut în localitatea mureșeană Someștelnic, în anul 1906, a luat de mic drumul școlilor Blajului. El a absolvit renumitul liceul „Sfântul Vasile cel Mare”, care făcea parte din elita școlilor ardelenești. Apoi, viitorul episcop a absolvit Academia Teologică din Blaj. În timpul studiilor din Mica Romă, Vasile Cristea s-a apropiat de școala de spiritualitate a călugărilor din Ordinul AugustienilorAsumpționiști. Acest ordin monastic a ajuns în România în perioada interbelică și a pus un accent deosebit pe formarea tinerelor generații. Vasile Cristea a fost hirotonit preot pentru acest ordin în anul 1932, iar în anul 1933, el a depus și voturile de călugăr. Tânărul preot de la Blaj s-a făcut rapid remarcat prin inteligența sa. În anul 1946, în condițiile în care România era ocupată de Armata Roșie, iar presiunile Guvernului comunist condus de Petru Groza se întețeau, ierarhii Bisericii Greco-Catolice au decis să îi încredințeze lui Vasile Cristea o misiune importantă, dar dificilă și de mare răspundere.

A fost numit rector al Colegiului Pontifical Pio Romeno din Roma, loc de formare a elitei preoților și teologilor din Biserica Română Unită. Colegiul a fost înființat în anul 1937 de către Papa Pius al XI-lea. Situat pe colinaGianicolo, acest colegiu îi găzduiește pe tinerii care se formează la unele dintre cele mai prestigioase universități pontificale din Cetatea Eternă.

Din cauza legilor impuse de Partidul Comunist, Preasfințitul Vasile Cristea nu a putut părăsi România pe căi normale, pentru a prelua conducerea Colegiului. Pentru a putea ajunge la Roma, a fost numit secretar al Nunțiului Apostolic în România, Arhiepiscopul Andrea Cassulo. Astfel, a primit un pașaport diplomatic din partea Vaticanului și a reușit să treacă frontiera. Începând cu anul 1948, Vasile Cristea, împreună cu alți clerici greco-catolici din Occident, au fost declarați de către comuniști drept „trădători de țară”. Ei au refuzat să depună jurământ de credință față de noile autorități instalate ilegitim la București, după alungarea Majestății Sale, Regelui Mihai I al României, și proclamarea republicii de tip sovietic. Vasile Cristea a ocupat poziția de rector al Colegiului Pontifical Pio Romeno până în anul 1950.

În condițiile în care comuniștii au scos în ilegalitate Biserica Greco-Catolică la 1 Decembrie 1948, iar tinerii greco-catolici nu mai aveau permisiunea să părăsească țara, Vasile Cristea a încercat să recruteze studenți pentru Colegiul Pio Romeno din rândul românilor emigrați în Occident. După ce Colegiul a rămas fără studenți, Vasile Cristea a decis să pună acest colegiu, temporar, la dispoziția altor tineri din biserici catolice orientale, care veneau la studii în Cetatea Eternă, iar acest lucru a durat până la prăbușirea comunismului, când legăturile firești dintre Biserica Greco-Catolică din România și Sfântul Scaun au putut fi reluate.

Vasile Cristea a continuat să slujească în calitate de preot la Roma, iar în condițiile în care Vaticanul începuse organizarea comunităților greco-catolice din exil, pentru că întreaga ierarhie era îngenuncheată în închisorile comuniste, preotul ardelean a fost implicat în acest demers. Astfel, Vasile Cristea a fost consacrat episcop în anul 1960. A primit titlul de episcop de Lebedus și misiunea de a-i păstori pe credincioșii greco-catolici români din lumea liberă. Cu toate că și-a stabilit reședința la Vatican, aidoma unui alt mare exilat al neamului românesc, Episcopul Ioan Inocențiu Micu Klein, Preasfințitul Vasile Cristea a vizitat toate țările în care erau comunități importante de români greco-catolici. Prin activitatea sa neobosită, el a devenit un adevărat simbol al vitalității Bisericii din catacombe și al luptei împotriva comunismului.

Pentru că în țară celebrările greco-catolice erau interzise Episcopul le-a recomandat credincioșilor să asculte Liturghia în limba română de la Roma, transmisă de Radio Vatican, care a devenit astfel un adevărat post de radio al libertății.

Episcopul Vasile Cristea a participat la Conciliul II Vatican. Vocea sa s-a ridicat în fața părinților conciliari din toată lumea, la 16 octombrie 1964, pentru a da mărturie despre suferințele Bisericii din catacombe. Preasfințitul Vasile Cristea s-a retras din activitatea curentă în anul 1987. El a continuat să locuiască la Roma până în anul 2000, când a trecut la Domnul.

(Sursa biografiei – Claudiu Pădurean, Episcopii exilului. Biografiile senzaționale ale ierarhilor greco-catolici Vasile Cristea, Traian Crișan și Louis Vasile Pușcaș, în clujtoday.ro, 6 iunie 2014)

 

Pr. Diacon Ioan – Ștefan Dumitraș

Biroul de Presă al Arhieparhiei de Alba  Iulia și Făgăraș

 

 

Articolul Episcopul Vasile Cristea comemorat la Blaj: douăzeci și doi de ani de la trecerea la Domnul apare prima dată în Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică.

Source: Biserica Romana Unita