PS Claudiu în parohia “Fericiții episcopi martiri greco-catolici români” din cartierul Gruia

“Fiecare dintre noi să dea mărturie despre Lumină și despre Adevăr!” – PS Claudiu în parohia “Fericiții episcopi martiri greco-catolici români”, cart. Gruia, Cluj-Napoca

Duminică, 6 iunie 2021, Preasfinția Sa Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla a celebrat Sfânta Liturghie în biserica “Fericiții episcopi martiri greco-catolici români”, a parohiei din cartierul clujean Gruia. Ierarhul a fost întâmpinat la intrarea în biserică de către preoții acestei parohii: pr. Cristian Arinel Sabău, protopop de Cluj I și pr. Mircea Sonea, vicar parohial. În mod tradițional, au ieșit în calea Păstorului Eparhiei, cu pâine și sare, copilași din vechiul cartier situat mai sus de dealul “Cetățuiei”, în Cluj-Napoca. La sărbătoare a luat parte și Mons. Marius Cerghizan, Vicarul general al Eparhiei de Cluj-Gherla.

Episcopul, preoții și diaconii au intrat în biserică purtând cu venerație caseta cu o prețioasă relicvă a Cardinalului Iuliu Hossu, Fericitul Episcop martir. În prezența credincioșilor a fost celebrată apoi Sfânta Liturghie, cu răspunsurile liturgice date de studenți și absolvenți ai Seminarului Teologic eparhial. Celebrarea liturgică a acestei duminici, “a Orbului”, în care s-a citit pericopa evanghelică a vindecării, de către Isus, a unui orb din naștere (Ioan 9, 1-38) s-a aflat, a remarcat Preasfințitul, “sub semnul” Fericiților Episcopi martiri ai Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică. A fost prima duminică după Sărbătoarea de poruncă a Fericiților Episcopi martiri, în biserica parohiei din cart. Gruia, parohie care, din anul 2020 a fost pusă sub ocrotirea celor șapte Fericiți Episcopi (mai înainte, din 1997 – de la finalizarea bisericii – și până în 2020, hramul a fost: Preasfânta Inimă a lui Isus).

Lecturile acestei duminici, a spus PS Claudiu în predică, “pun în lumină misterul jertfei Episcopilor noștri Martiri. Vedem încă din lectura din Faptele Apostolilor (Fap 16, 16-34), care este scena acestei lumi și cum, sub aparențe de normalitate, de atenție la respectarea regulilor, se ascunde o falsitate de nedescris. Îi vedem pe stăpânii slujnicei care, așa cum spune lectura, văd că s-a dus nădejdea lor de câștig – aveau o slujnică posedată și care reușea să ghicească și din aceasta stăpânii ei aveau câștig – și, când văd că s-a dus nădejdea lor de câștig, nu merg să îi pârască pe apostoli din cauză că au alungat acel duh, ei nu recunosc adevărul, ci merg și spun că apostolii nu respectă regulile, obiceiurile societății în care trăiesc. Se pare că au cea mai bună intenție, dar, de fapt pe ei nu îi interesează dacă apostolii sunt, sau nu sunt, drepți, dacă respectă sau nu regulile, singura lor problemă este că nu mai au bani, că nădejdea lor de câștig s-a dus și cer să fie aruncați în temniță oamenii lui Dumnezeu din acest motiv, dar nu o spun – iată falsitatea acestei lumi.”

În mod similar, în evanghelia despre vindecarea orbului, “fariseii, dregătorii, mai marii lui Israel, sunt deranjați, nu de faptul că Isus nu respectă legea, că nu respectă sâmbăta, ci de faptul că multă lume merge după Isus și nu mai vine la ei. Aceasta e adevărata lor problemă! Este ceea ce au trăit și Episcopii noștri martiri: au fost acuzați de trădare, au fost acuzați că nu sunt buni români ș.a., dar, problema comuniștilor atei care i-au acuzat, condamnat și aruncat în temniță, era că oamenii aceștia sunt liberi, ei nu sunt supuși lor. Că acești Episcopi fac parte din adevărată Biserică, din Biserica Romei și ascultă de urmașul lui Petru. De aceea, Episcopii noștri martiri sunt martori ai Adevărului și ai Luminii și, la fel ca omul vindecat din fragmentul evanghelic, mărturisesc Lumina și Adevărul cu tărie și curaj, fără teamă.”

Preasfinția Sa a făcut apoi un paralelism între atitudinea orbului vindecat – un exemplu de om liber, gata chiar să îi ironizeze pe cei care îl interpelau cu viclenie și atitudinea părinților celui de fusese orb, care “se temeau de iudei” – cei ce aveau puterea să îi dea afară din sinagogă -, și, prin urmare, ei nu erau oameni liberi. Fiind întrebat în mod repetat cum a fost vindecat, cel ce fusese orb a răspuns: «De ce voiți să auziți iarăși? Nu cumva voiți și voi să vă faceți ucenici ai Lui?» A spus PS Claudiu: “aceasta este reacția de om liber, iubiți credincioși; să fii capabil să dai mărturie despre adevăr și să pui în lumină prostia umană, incapacitatea, răutatea, șiretenia”.

Acest exemplu de libertate, împreună cu exemplul Fericiților Episcopi martiri, a subliniat Ierarhul, “ne interpelează și pe noi. Fiindcă suntem exact în aceeași situație: noi, toți, am fost orbi și, prin Botezul nostru, am fost luminați. Am primit lumina și trebuie să dăm mărturie despre adevăr. Dar, încontinuu, în această lume puterile întunericului vor încerca să sufoce mărturia noastră, să ne pună într-un colț, și, eventual, mărturia noastră să fie conformă dorinței lor. Dar, ori de câte ori suntem în fața puterilor acestei lumi, noi trebuie să dăm mărturie.” Preasfinția Sa a îndemnat la curaj, la curajul de a da mărturie, privind la exemplul Episcopilor martiri, care nu au cedat, deși era în joc viața lor. “Cum să ai urmă de îndoială”, a spus Ierarhul, “când tu ești prieten, ucenic al Stăpânului vieții, al Stăpânului Cerului și al Universului!”

“Noi, cei de azi, suntem oameni liberi. Am fost orbi și acum vedem. Mai mult decât atât, trăim și finalul Evangheliei: orbul vindecat nu știe, pentru moment, cu adevărat, cine este Isus; spune «este un proroc»; «omul care m-a vindecat»; dar ajunge la momentul în care se întâlnește cu Isus, acum, când el vede. Și, în acel moment mărturia lui de credință împlinește vindecarea. Nu mai este doar un om vindecat, este un om mântuit: un om care nu mai aparține acestei lumi; trăiește în această lume, dar nu mai face parte din ea, moartea nu îl mai sperie, fiindcă stă în fața Stăpânului Vieții și știe că pentru el, ca și pentru noi, în Isus Cristos nu mai murim, ci trecem prin poarta morții înspre adevărata viață. E adevărat că puterile din această lume sunt teribile; o vedem în viața Episcopilor noștri martiri, toți au fost aruncați în temniță, toți au fost omorâți. Dar moartea nu mai avea putere asupra lor. Ei erau oameni liberi, oameni ai luminii și, de aceea, îi numim astăzi «Fericiți»; de aceea îi celebrăm, fiindcă viața lor nu s-a sfârșit, viața lor doar a început atunci. Și noi, acum, astăzi, în Biserică, cerem ajutorul și mijlocirea lor, cerem haruri prin ei, fiindcă ei se află împreună cu Cristos în Împărăția Cerurilor. Cerem aceste haruri fiindcă și noi ne pregătim să ajungem acolo, nu avem «cetate» veșnică pe acest pământ.”

“Aceasta este tăria noastră, nu fiindcă suntem mai buni, mai curajoși decât alții. Ci, fiindcă știm Cui credem, știm că suntem pe urmele lui Isus Cristos, știm că suferințele noastre, crucea noastră, durerile noastre, toate sunt purtate împreună cu El, și, dacă le purtăm împreună cu El au valoare veșnică. Vom regăsi dincolo armonia de culori și mozaicul vieții noastre, în deplinătatea frumuseții lui. Vom ști atunci de ce a trebuit să suferim, de ce am fost încercați; fiindcă totul este un plan al lui Dumnezeu pentru fiecare dintre noi. Esențialul este ca, fiecare, în felul lui, în viața lui, să dea mărturie despre Lumină și despre Adevăr. Aceasta au făcut Episcopii noștri martiri, aceasta să cerem de la Dumnezeu să putem face, fiecare dintre noi, acolo unde suntem. Cristos a Înviat!”, a încheiat PS Claudiu.

După celebrarea liturgică, pr. Cristian Sabău a mulțumit Preasfințitului Claudiu pentru comuniunea din această zi, a oferit Ierarhului, din partea credincioșilor și a preoților parohiei o amintire simbolică – o medalie cu chipul Cardinalului Alexandru Todea, mărturisitor al credinței – și l-a asigurat de “însoțirea cu rugăciune în împlinirea misiunii sale episcopale”. Ierarhul a mulțumit tuturor pentru comuniune. A evidențiat “darul” care îl bucură cu adevărat: “adevărata mea bucurie este că am putut celebra împreună cu credincioșii Episcopiei de Cluj-Gherla din această parohie”.

Apoi, cei prezenți au venit pe rând în fața Sf. Altar unde au venerat relicva Fericitului Iuliu Hossu, Episcopul martir care a păstorit Eparhia de Cluj-Gherla și, la plecare, fiecare a primit câte o imagine cu biserica din cart. Gruia, înconjurată de chipurile Episcopilor martiri. Evenimentul nu s-a încheiat fără agapa fraternă, care – în condiții încă a nevoii respectării măsurilor sanitare – a constat în pachete cu hrană împărțite cu generozitate tuturor de către preoții și credincioși ai parohiei greco-catolice din cartierul clujean Gruia. A fost o celebrare cu adevărat luminoasă, în care a strălucit în privirile celor prezenți lumina credinței, s-a așezat în suflete liniștea rugăciunii și binecuvântarea Fericiților Episcopi martiri a coborât peste întregul oraș și peste Biserică, de sus, din înălțime.

Știre preluată de pe eparhiaclujgherla.ro