Pr. Călin Bot: Să ne umplem de speranță!

În cadrul “Octavei de Rugăciune pentru Unitatea Creștinilor” (18-25 ianuarie), pe lângă celebrări la nivel parohial pe teritoriul Eparhiei de Cluj-Gherla, la nivel eparhial s-a desfășurat și în acest an, sub coordonarea pr. Daniel Avram, consilier mass-media și cu ecumenismul, o Seară de rugăciune ecumenică, vineri, 24 ianuarie 2020, în Capela “Sfântul Iosif” din incinta Catedralei în construcție din Piața Cipariu f.n., Cluj-Napoca.

La încheierea Sfintei Liturghii arhierești din Catedrala “Schimbarea la Față”, celebrată duminică, 26 ianuarie 2020 – în Duminica Sfintei Scripturi, a Cuvântului viu al lui Dumnezeu, Preasfinția Sa Florentin, Episcopul de Cluj-Gherla, a binevestit credincioșilor prezenți despre recenta numire a doi noi Episcopi pentru Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, între ei, “unul dintre cei mai buni preoți ai Eparhiei noastre și un prieten bun”, actualul Vicar general, părintele Călin Bot.

Preasfinția Sa a cerut însoțirea în rugăciune a celor doi preoți și viitori ierarhi, pentru care, în 22 ianuarie 2020, Sfântul Părinte și-a dat acordul cu privire la alegerea lor canonică. Fiind invitat să adreseze un cuvânt, Pr. Călin Bot a rostit un mesaj de suflet. Nu a fost un salut de despărțire, ci, dimpotrivă, a dat expresie profundei comuniuni spirituale cu tot ce a trăit aici, în Eparhia în care s-a format și a crescut în har, până la a primi nobila misiunea ce i s-a încredințat, cea a slujirii episcopale.

Părintele a mărturisit:

“Preasfinția voastră, cucernici părinți și dragi credincioși, dacă în Faptele Apostolilor se spune că «au căzut sorții pe Matia» (cf F.Ap. 1,26), – dar nu înseamnă că voi înlocui pe cineva, vreau să spun doar că au căzut sorții, sau, că mi s-a întâmplat ce s-a întâmplat și lui Zaheu din evanghelia de astăzi… Privind seminariștii, [la Seminar] unde celebrez aproape zilnic, și cunoscând parohiile, mi-am dat seama că seminariștii, vocațiile, vin din parohiile vii, din parohiile unde există viață. Este valabil, consider, acest lucru și pentru situația mea, ca [Episcop] ales, pentru că este un semn și o confirmare a vitalității Eparhiei, care este fecundă, capabilă, în stare să dea naștere unui Episcop (trebuie să mă obișnuiesc cu numele acesta!).

Aș vrea să mai adaug că îi mulțumesc Preasfințitului Florentin, pentru că aici, în Eparhia de Cluj-Gherla, m-am format. Preasfințitul Florentin este cel care mi-a pus în mănă Orologhionul, cel care mi-a dat ocazia să învăț, să gust din spiritualitatea Bisericii noastre. Aici m-am format ca și preot, aici am asumat valori pe care le-am văzut, din aceasta Eparhie Preasfințitul Florentin m-a trimis la studii unde am putut să mă desăvârșesc puțin, aici mi-au fost încredințate responsabilități, aici am muncit cu pasiune, nu lipsit de dificultățile inerente. A ne fi încredințate responsabilități, este o dinamică prin care creștem.

Mai adaug faptul că aici am învățat să lucrez în Biserică, să lucrez la nivel de organizare, de structură a Bisericii, și tot ceea ce voi putea să pun în practică unde voi fi trimis va proveni din ceea ce am învățat aici. Cu aceste valori primite aici, voi merge mai departe. Sigur că alegerea aceasta constituie și o provocare pentru mine, o provocare de creștere spirituală în continuare, de creștere personală, și așa cum mă încuraja Preasfințitul Florentin, este și o ocazie de a face mult bine.

Și în sfârșit vreau să mulțumesc din suflet tuturor colegilor preoți în mijlocul cărora am crescut și cu care am colaborat atâta timp și sper ca această colaborare să continue. Sunt profund recunoscător tuturor celor ce mă susțin în această perioadă în misiunea mea, cu rugăciunea, și, mai ales cu afecțiunea lor. Nu m-am așteptat, dar mi-a fost dat să văd în această perioadă că într-adevăr există multe persoane care mă susțin cu rugăciunea și cu afecțiunea.

Eu sunt încrezător și aș vrea să știți, din cât am putut eu să observ până acum, din Biserică, faptul că Dvs. puteți să aveți toată încrederea că Ierarhia Bisericii, întreagă, se străduiește peste puteri, că există o onestitate absolut deplină acolo și o dragoste pentru Dumnezeu și pentru suflete. De aceea, ultimul meu cuvânt este acesta: să ne umplem de speranță! Vă mulțumesc. Lăudat să fie Isus!”