Zile de Spiritualitate Mariană: Rolul Maicii Domnului în misiunea Bisericii

„Rolul Maicii Domnului în misiunea Bisericii” – Zile de Spiritualitate Mariană la Mănăstirea Maicii Domnului din Cluj-Napoca

Surorile Congregației Maicii Domnului (CMD) au organizat, în perioada 20-22 mai 2022, cea de-a 14-a ediție a Zilelor de Spiritualitate Mariană, la Mănăstirea Maicii Domnului din Cluj-Napoca (str. Romul Ladea, nr. 6), locaș mănăstiresc declarat – în 2021, la aniversarea Anului Centenar al CMD – Sanctuar Arhiepiscopal Major. Tema aleasă pentru actuala ediție a fost: „Rolul Maicii Domnului în misiunea Bisericii”.

Prima zi a evenimentului, vineri, 20 mai 2022, a cuprins, la orele după-amiezii, conferința Preasfinției Sale Cristian, Episcop Auxiliar de Alba Iulia și Făgăraș. Preasfinția Sa Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla, a fost de față, unindu-și rugăciunea cu cea a celorlalți participanți: pr. Cristian David, rector al Sanctuarului; surorile CMD cu Maica Teodorina, superioara generală CMD; pr. Marius Cîmpean; călugări ai Ordinului Sfântului Vasile cel Mare; un grup de membri ai Reuniunii Mariane cu președinta la nivel eparhial, Monica Culea; credincioși. În deschidere, pr. rector Cristian David și-a exprimat bucuria pentru noua ediție a Zilelor de Spiritualitate Mariană, cea de-a 14-a, a salutat prezența Ierarhilor și l-a invitat pe oaspetele Congregației Maicii Domnului și al Eparhiei de Cluj-Gherla, Preasfinția Sa Cristian, să împărtășească din învățătura Bisericii despre Preasfânta Fecioară Maria.

Preasfinția Sa Cristian a început prin a transmite gândurile de comuniune și de binecuvântare din partea Preafericitului Părinte Cardinal Lucian Mureșan. A transmis această binecuvântare pe linia fondatorului, Mitropolitul Vasile Suciu, mărturisind: „De câte ori trec prin parcul din fața Catedralei, unde este parcă providențial așezată statuia Mitropolitului Suciu, care se uită spre Castelul Mitropoliei, mă gândesc la aceste intuiții geniale pe care le-a avut Mitropolitul fondator înființând Congregația dumneavoastră, construind școlile cele noi ale Blajului, conducând Biserica în timpuri nu ușoare, în context istoric problematic, dar cu intuiții, cu un entuziasm și cu un curaj care i-a caracterizat slujirea ca Mitropolit și care, iată, privind la dumneavoastră, vedem rodul și rezultatele”.

După ce a evidențiat, în câteva gânduri, bogăția de haruri izvorâte peste Biserica și neamul românesc prin această Congregație, jertfa dusă până la martiriu a surorilor, mai ales în timpul de persecuție a Bisericii, și lumina spirituală a istoriei de peste 100 de ani a Congregației Maicii Domnului, a spus: „Congregația a fost pusă de la început sub protecția Maicii Domnului. Sunteți surorile Maicii Domnului. Deci aveți o soră mai mare: pe Maica Domnului, și nu e puțin lucru. Iată, deci, în ce familie frumoasă v-a proiectat Mitropolitul fondator!” Vorbind despre Preasfânta Fecioară Maria, Preasfinția Sa Cristian a observat cât este de fervent poporul lui Dumnezeu în a o cinsti pe Maica Domnului. A remarcat devoțiunea față de Maica Domnului, „cinstirea pe care Biserica o are, de la bun început, prin prezența Fecioarei Maria în toate momentele importante din viața lui Isus și din viața Apostolilor – Maria a fost prezentă deja la Rusalii și în toate momentele de început ale Bisericii”.

„Această prezență continuă a Fecioarei Maria Biserica a preluat-o, i-a dat formă în Conciliul de la Efes, în 431, când Fecioara Maria a fost recunoscută ca fiind Mama lui Dumnezeu – Theotokos. Apoi, ca un arc peste timp, la sfârșitul Conciliului Vatican II, Sfântul Pontif Paul al VI-lea a declarat-o pe Fecioara Maria, chiar în discursul de încheiere, ca «Maica Bisericii». Atunci a intrat această invocare în Litania Lauretană, în rugăciunea Bisericii, fiind invocată Fecioara Maria ca Maica lui Dumnezeu, Maică a Bisericii, Maica preoților, Maica persoanelor consacrate”. Pornind de la aceste premise, Preasfinția Sa Cristian a explicat modul în care este văzută Maica Domnului atât în câteva documente magisteriale cât și în Dreptul canonic. Conferința a fost urmată de Acatistul Maicii Domnului, de frumoase cântări de cinstire a Preasfintei Fecioare Maria. În încheiere, Maica Teodorina a oferit celui dintâi conferențiar, Preasfinției Sale Cristian, în semn de mulțumire, un frumos buchet de flori.

***

Itinerariul marian a continuat cu cea de-a doua zi, sâmbătă, 21 mai 2022, zi în care Biserica i-a sărbătorit pe Sfinții Constantin și Elena. În prima parte a programului, Preasfinția Sa Claudiu a celebrat Sfânta Liturghie arhierească a sărbătorii, în capela mănăstirii. Au concelebrat preoții: pr. Cristian David, pr. Daniel Avram, pr. Marius Cîmpean, diacon fiind Ovidiu Marișca. În conferința din această zi, Preasfințitul Părinte Claudiu s-a oprit la „relația poporului lui Dumnezeu și a noastră cu Maica Sfântă”, care „nu este una teoretică”, pentru că, „este foarte important, când privim la Maica Sfântă, să vedem o mână întinsă pentru noi. Este ceea ce a perceput dintotdeauna poporul lui Dumnezeu, la noi în țară, sau în alte părți: toate cântecele închinate Maicii Sfinte sunt pline de această bogăție spirituală, care se poate rezuma la faptul că Maica Sfântă este lângă noi oricând avem nevoie, că Maica Sfântă este o Mamă pentru fiecare dintre noi, în cel mai profund sens al cuvântului”.

„Ne rugăm Maicii Sfinte atunci când avem nevoie, îi cerem ajutorul într-o problemă în familie, îi cerem să ne ajute atunci când suntem bolnavi sau când cineva din familia noastră este bolnav, îi cerem să ne scape de necazuri, de întristare, de lacrimi. Și Maica Sfântă este lângă noi atunci când o chemăm.” „Din acest punct de vedere, Maica Sfântă este un «far călăuzitor» pentru fiecare dintre noi, o «stea a speranței» pentru Biserică” – a spus Ierarhul, amintind „acel moment impresionant în care Sfântul Părinte Papa Francisc s-a rugat împreună cu Episcopii, preoții, credincioșii, persoanele consacrate din întreaga lume și a consacrat Maicii Sfinte, i-a încredințat ei Ucraina, Rusia și întreaga lume, deci și pe noi. Fiindcă atunci când nu știm ce să mai facem, ne adresăm Maicii Sfinte”. „Maica Sfântă stă la picioarele Crucii și plânge pentru Fiul ei care moare pe Cruce și, în același timp, ne ajută pe noi, cei care l-am pus pe Cruce pe Isus. Cât de mare trebuie să fie iubirea Maicii Sfinte ca să îi ajute pe cei care i-au omorât Fiul?”

Preasfințitul Claudiu a spus: „Este extrem de important să privim la Maica Sfântă pentru a înțelege și mai bine iubirea lui Dumnezeu care îl jertfește pe Unicul Său Fiu pentru noi.” „Nu cunoaștem viitorul, nu știm ce va fi. Dar avem o Stea care ne călăuzește apărându-ne. Fiindcă Maica Sfântă, pe lângă acest titlu de stea care ne călăuzește, este cunoscută și ca aceea care zdrobește capul șarpelui (…). Și înțelegem că viața noastră se desfășoară între aceste coordonate: cu toții simțim încercare, luptă, prezența celui rău, într-un fel sau altul… De aceea, rugăciunea pe care o recităm zilnic, Tatăl nostru, se încheie cu o cerere către Dumnezeu, ca să ne apere de cel rău. Aici, Maica Sfântă are un rol cu totul special. De aceea, momentul în care Sfântul Părinte Papa Francisc a consacrat Ucraina, Rusia și întreaga lume Maicii Sfinte este extrem de important, prin prisma acestei lupte spirituale.”

La Fatima și în toate aparițiile ei, „Maica Sfântă repetă: «penitență, penitență, penitență». Ce înseamnă penitența, ce înseamnă pocăința? Înseamnă metanoia – întoarcere de la drumul nostru greșit, întoarcere înspre Dumnezeu. Maica Sfântă ne cere nu doar să facem pocăință pentru noi, ci și pentru frații și surorile noastre, să oferim suferințele noastre pentru ei și atunci și noi intrăm în această luptă spirituală a Maicii Sfinte. Nu luptăm noi, ci luptăm împreună cu Maica Sfântă, luptăm pe urmele lui Isus. Dar este extrem de important ca pe stindardele vieții noastre să fie semnul crucii, să fie Maica Sfântă”.

După Sfânta Liturghie, Preasfinția Sa Claudiu a binecuvântat cu apă sfințită două icoane recent realizate, una reprezentând Intrarea în Templu a Preasfintei Fecioare Maria, iar cealaltă pe Sfânta Fecioară copilă, împreună cu Sfinții ei Părinți, Ioachim și Ana. Icoanele au fost amplasate la dreapta și la stânga sfântului altar, în capela mănăstirii închinate Maicii Domnului, inspirând pe cei care vin să se roage să își aducă aminte de prezența continuă și ocrotitoare a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. În încheiere, în semn de recunoștință pentru prezență, binecuvântare și pentru conferința prezentată, Preacuvioasa Maică Teodorina a mulțumit Preasfinției Sale Claudiu și i-a oferit un buchet de flori ale lunii mai.

***

În aceeași zi, sâmbătă, 21 mai 2022, la orele serii, în capela mănăstirii s-a celebrat Slujba Vecerniei, urmată de o seară de muzică clasică și rugăciune cu genericul: „Maria, Icoana Bisericii și Maica îndurării”. A fost de față și Preasfințitul Claudiu, împreună cu o numeroasă asistență care a venit să asculte lucrările de muzică clasică interpretate de patru profesori și artiști consacrați în domeniul muzicii: Constantin Andrei (chitară); Adrian Cioban (oboi); Lucian Furda (vioară); Cristina Mureșan (pian). Lucrările au fost intercalate de scurte meditații și versuri în lectura sorei Dominica CMD.

Pr. Cristian David s-a adresat la final interpreților și le-a spus: „Ați cântat și ne-ați încântat”. Părintele a asemănat interpretarea lor cu cântările cetelor îngerești, care îi cântă neîncetat Maicii Sfinte. Le-a mulțumit pentru darul plin de armonie pe care l-au oferit celor prezenți și a adăugat: „Rămânem, după această seară, cu invitația de a trăi mai mult armonie, în relația noastră cu Dumnezeu, în relația cu Maica Sfântă și mai mult în armonie între noi”. Maica Teodorina a adresat celor patru artiști și mulțumirea din partea surorilor pentru lucrările muzicale care au creat celor ce au ascultat „transpunerea într-o stare de rugăciune, de liniște interioară, de armonie și de pace”. În semn de recunoștință, a oferit fiecărui interpret câte un CD cu cântece mariane interpretate de Corala Congregației Surorilor Maicii Domnului, CD realizat cu ocazia aniversării, în 2021, a Anului Centenar al CMD. Darul a fost însoțit și de câte un buchet de flori.

Preasfințitul Claudiu a mulțumit, de asemenea, protagoniștilor pentru felul în care au îmbinat rugăciunea și frumusețea. „Orice armonie în lumea în care trăim ne aduce aminte de armonia cerească. Sufletele se deschid în fața muzicii, așa cum se deschide o floare în fața soarelui, fiindcă recunoaștem spontan, indiferent că suntem credincioși sau nu, frumusețea și armonia, ca picături din frumusețea Cerului. Într-o lume cu război la graniță și cu pandemie, cred că este foarte important ceea ce s-a trăit în aceste zile și în această seară, în care s-a îmbinat rugăciunea și frumusețea muzicii”. Ierarhul a vorbit despre o smerenie a muzicii, deoarece „muzica nu intră cu forța în sufletele noastre”, după exemplul Maicii Sfinte care „își manifestă forța enormă prin simplitate, prin modestie, prin smerenie”. Și „în această simplitate și smerenie se află, de fapt, puterea Maicii Sfinte și puterea Crucii, fiindcă astăzi, dacă ne gândim la Sfinții Constantin și Elena (a căror sărbătoare s-a celebrat), ne gândim la cele două momente: cel dintâi în care, conform tradiției, Împăratul Constantin vede semnul crucii și în acest semn înțelege că va învinge, iar cel de-al doilea în care Sfânta Elena regăsește Crucea.”

„Frumusețea muzicii și a rugăciunii ne aduc aminte, ne invită să redescoperim crucea din sufletul nostru, din viața noastră, dar nu ca semn de tortură, de suferință și înjosire, ci ca semn al iubirii lui Dumnezeu. De câte ori ne însemnăm cu semnul crucii ne aducem aminte cât de mult ne-a iubit Dumnezeu. Prin cruce privim la Dumnezeu și, la fel, privim la Maica Sfântă, la acea smerenie care învinge răul. Răul nu are nici o putere asupra ei, tocmai fiindcă răul nu cunoaște nici umilința, nici frumusețea, nici armonia. De aceea, ori de câte ori intrăm sub ocrotirea Maicii Sfinte, așa cum cântăm, ne recunoaștem fii și fiice ai Maicii Sfinte, de atâtea ori să fim mai smeriți, mai frumoși, mai buni, fiindcă aceasta este arma care poate învinge răul din această lume. Cristos a înviat!”

***

Itinerariul Zilelor de Spiritualitate Mariană s-a încheiat duminică, 23 mai 2022, prin Sfânta Liturghie celebrată de pr. Cristian David, pr. Cristian Langa – care a susținut și conferința programată pentru această zi – și pr. Olivo Bosa din Societatea lui Isus. Pr. Cristian Langa a căutat o legătură între lecturile zilei și spiritul Zilelor Mariane. Privind la citatul din Faptele Apostolilor (11,19-30), s-a oprit la „a fi în Domnul”, „îndemnul dat tuturor celor prezenți în Biserica începuturilor, de a rămâne cu Domnul cu inimă statornică. Statornic – ce înseamnă? Nu doar răbdător, ci perseverent. O răbdare activă, o răbdare care știe că ceea ce așteaptă este mai important decât efortul”. A continuat: „Și urmează cuvântul al doilea, cu totul aparte: «mâna Domnului era cu ei»”. Părintele a întrebat: „Oare avem convingerea, conștiința continuă, neîntreruptă, că mâna Domnului este cu noi? Începem să o punem la îndoială când ne poticnim, când nu mai vedem lumina…”

Privind fragmentul evanghelic, cu femeia samarineancă (Ioan 4,5-42), între alte reflecții, s-a oprit la „izvorul de apă vie” pe care îl promite Isus. A spus: „Există o icoană care acestei «ape vii», cum se prezintă Isus, i-o asociază pe Sfânta Fecioară. Și icoana aceasta este cunoscută la noi în țară printr-o sărbătoare, care există cu precădere în Biserica Ortodoxă: «Izvorul tămăduirii». Icoana și momentul există, dincolo de Biserica Ortodoxă, încă din secolul al IV-lea, și este numită «Izvorul dătător de viață» – Zoodochos Pighi. Pentru că dacă Isus este apa vieții, Maria, Mama Lui, este Izvorul, și un izvor nesecătuit, este cea care continuu ni-l dă pe Isus, apa vieții. Cea care vede când am înlocuit cu apă stătătoare apa proaspătă a lui Dumnezeu”. „Cea care face să nu ne lipsească apa vie este Maria. Și această icoană o reprezintă într-un vas rotund, ca un potir, și cu Isus în brațe, ea fiind cu mâinile ridicate și Isus binecuvântând. Din acest vas-potir, prin niște canale, se revarsă apa vie, apa cu Isus încorporat. Deasupra sunt îngerii care, și ei, tânjesc după apa vieții și dedesubt, la baza potirului, sunt oamenii care vin cu diferite vase să își ia apa. Este o variantă a acestei icoane în care vasul par să fie oamenii înșiși, sunt prezentați ca și când ar fi vase ce așteaptă să fie umplute”.

Pr. Cristian a reamintit un îndemn din Psalmi: „Să nu ne jenăm să spunem zi de zi: «Îmi este sete de Tine, Doamne!»; «Doamne, Tu-mi ești Dumnezeu și te doresc din zori iar sufletul mi-e însetat de Tine; după Tine trupul meu tânjește, ca un ogor uscat și stors, fără de apă» (Psalmul 62); sau: «Sufletul meu tânjește după Tine, Dumnezeul meu, ce sete-mi e de Domnul, de Dumnezeul Cel viu!» Toată viața Sfintei Fecioare, toată mijlocirea Sfintei Fecioare nu este una care să ne scutească pe noi de efort ca, atunci când o invocăm, să ne dea o «scurtătură» pentru a ajunge la Domnul. Este cea care ne asigură două lucruri: setea și căutarea. Dacă Isus e apa care potolește setea, Mama Lui este Izvorul de apă vie.” „Ziua de astăzi, prin contextul Evangheliei ei și al Zilelor Mariane, este o invitație la a ne apropia și reapropia de Izvorul care ne dă apa vie. Poate osteniți și îngrijorați, poate încinși, poate însetați și împovărați de drumul zilnic, să ne oprim cu ea, care ne poate ajuta. E fântâna de la care să luăm apa, pe Cel care ne potolește setea, atrași de Maica Domnului, ca samarineanca atrasă de fântână, de puț, ca să își ia apa; atrași de Sfânta Fecioară, ca să ne luăm apa vieții.”

„Spunea, cu mult tâlc, cineva că rugăciunea Rozariului pe care o banalizăm sau o neglijăm de atâtea ori, mister după mister ne transformă și Maria, întocmai ca o coardă  sau ca un lanț al fântânii, ne ajută să scoatem apa din adânc. Fiecare bob al Rozariului, prin Sfânta Fecioară, ne apropie de Domnul. Nu pot să nu amintesc un cuvânt din Acatist: «Bucură-te, că din tine a izvorât râul cu ape îmbelșugate, Bucură-te, tu, care închipui baia Botezului; Bucură-te, tu, care stăvilești întinarea; Bucură-te, apă, care speli conștiința; Bucură-te, potir ce reverși bucuria; Bucură-te, adierea bunei miresme a lui Cristos; bucură-te, vița ospățului de taină; Bucură-te, Mireasă, pururea fecioară».”

Pr. Cristian David i-a mulțumit pr. Cristian Langa pentru meditație, la fel și Maica Teodorina, care i-a oferit, în numele surorilor și a credincioșilor prezenți, ca semn de recunoștință, un buchet de flori. La încheierea itinerariului marian, în această zi încă sub strălucirea „Stelei mării”, spre care s-au îndreptat toate privirile, Preasfânta, Preacurata, de Dumnezeu Născătoarea și pururea Fecioara Maria, Maica Teodorina a anunțat un motiv în plus de „mare bucurie și profundă recunoștință” pentru comunitatea CMD și pentru Biserică: aniversarea Jubileului de 25 de ani de viață consacrată al sorei Maria Letiția Crihălmeanu CMD. Sorei Letiția i-a fost oferit, în acest moment solemn, darul binecuvântării apostolice a Sfântului Părinte Francisc.

Sursa: eparhiaclujgherla.ro