Sărbătoarea sfințirii bisericii “Sfântul Iosif” din Gherla

Sărbătoarea sfințirii bisericii “Sfântul Iosif” din Gherla – reînnoire în credință și actualizare cu recunoștință a memoriei “norului de mărturii” din trecut

Sâmbătă, 26 octombrie 2019, în Sărbătoarea Sfântului Dumitru, Izvorâtorul de mir, noua biserică greco-catolică din orașul Gherla a fost sfințită pusă sub ocrotirea Sfântului Iosif, Logodnicul Preasfintei Fecioare Maria, Patronul Bisericii Universale și al Eparhiei de Cluj-Gherla. După ieșirea la lumină a Bisericii Greco-Catolice din 1989, comunitatea din Gherla, la început mică, dar cu o credință puternică, și apoi tot mai numeroasă, s-a rugat, a sperat, a visat că va avea din nou sfânt locaș de închinare. Acest vis s-a împlinit acum, după 30 de ani.

La primele ore ale dimineții, pr. Alexandru Hruban protopop de Gherla, zeci de preoți, persoane consacrate și sute de credincioși, au întâmpinat cu pâine și sare trei Ierarhi catolici: pe noul Episcop romano-catolic de Iași, PS Iosif Păuleț, care a adus salutul și comuniunea Bisericii Catolice de dincolo de Carpați și pe Ierarhii greco-catolici PS Vasile Bizău, Episcop de Maramureș și PS Florentin Crihălmeanu, Episcopul de Cluj-Gherla, gazda evenimentului.

S-a oficiat apoi ceremonia sfințirii bisericii, a fost consacrat altarul, exteriorul și interiorul sfântului locaș. În masa sf. Altar au fost așezate relicvele “ex pallio” ale Sf. Iosif, Logodnicul Preacuratei Fecioare Maria și “ex ossibus” ale Fericitului Iuliu Hossu, Episcop martir pentru credință. Le-au fost alăturate și relicve ale: Sf. Papă Grigore cel Mare; Sf. Bonaventura, Doctor al Bisericii; Sf. Brigita, ocrotitoare a Europei; Sf. martir Ianuarie; Sf. martir Sebastian; Sf. Francisc de Paola; Sf. Filip Benitti și ale Sf. Camilla de Varano – o ceată a sfinților s-a pogorât în acest altar, pentru a înmulți harul și a mijloci mântuirea.

A urmat celebrarea Sfintei Liturghii în biserică. S-au unit în rugăciune zeci de preoți, surori ale Ordinului Sfântului Vasile cel Mare cu superioara provincială, Maica Veridiana, surori ale Congregației Maicii Domnului cu superioara provincială, Maica Teodorina, călugări ai Ordinului Sfântului Vasile cel Mare cu pr. protoegumen Ioan Laurian Daboc. Tineri din ASTRU și mai tinerii Cercetași ai Munților, au ajutat la buna desfășurare a evenimentului. Au participat membre ale Reuniunii Mariane și membri ai altor asociații eparhiale. Au fost de față, de asemenea, preoți și pastori de alte confesiuni – din Biserica Ortodoxă, Biserica Romano-Catolică, Biserica Armeano-Catolică, Biserica Reformată – precum și primarul orașului Gherla, Ioan Neselean, oficialități locale și centrale, prof. Cătălin Raiu reprezentant al Secretariatului de Stat pentru Culte, Vákár István, vicepreședintele Consiliului Județean, alți binefăcători și colaboratori la edificarea noului locaș de cult. Un ecran mare instalat lângă biserică a permis și credincioșilor de afară să poată participa la ceremonia de sfințire și la Sfânta Liturghie.

Predica a fost ținută de PS Vasile Bizău, care a subliniat: “Sărbătoarea sfințirii unui altar, sper să fie memorabilă pentru toți prin ceea ce se întâmplă, prin ceea ce trăim, prin ceea ce simțim, prin ceea ce rememorăm și actualizăm. Altarul este și locul memoriei: este memoria lui Isus Cristos care a înviat din morți, este memoria mormântului gol, a victoriei vieții asupra morții, a binelui asupra păcatului, a Învierii, memoria victoriei lui Dumnezeu. Pentru că noi, oamenii, suntem atât de trecători și doar memoria ne leagă de generațiile care ne-au precedat. Cu sfințirea acestui altar, nu facem decât să sintetizăm și istoria noastră.” Preasfinția Sa a vorbit despre însemnătatea istorică a anului vizitei Sfântului Părinte, an al “bucuriei și al împlinirii”, “în care s-a împlinit ceea ce am sperat și, în același timp, s-a actualizat ceea ce au sperat ei, episcopii care și-au dat viața și libertatea pentru Biserică, pentru țară, pentru libertatea credinței și pentru aducerea aminte de Isus Cristos, care a înviat din morți”.

Ierarhul din Baia Mare a atras atenția că persecuția creștinilor nu este un subiect care ține numai de trecut, ci se manifestă și astăzi în diferite forme, pentru că “este o stare permanentă a celui care crede în Cristos”. A mărturisit, totodată, că a dorit să ia parte la această consacrare de altar și pentru că la Gherla se află “un tezaur”, “cel al mormântului necunoscut al Preasfințitului Alexandru Rusu” – Fericitul episcop martir pentru credință care, între 1931-1963, a păstorit Eparhia de Maramureș, precum și mormintele “celorlalți preoți, persoane consacrate, credincioși, care au murit pentru adevăr și dreptate” în temuta închisoare a Gherlei, “cei care au iubit libertatea și au dorit pentru România să fie o țară liberă și o țară creată pe amintirea faptului că Dumnezeu locuiește în ea, că persoana umană și conștiința umană nu poate să fie niciodată siluită”.

Între preoți s-au aflat vicari și consilieri eparhiali, protopopi din Eparhia de Cluj-Gherla. Răspunsurile liturgice au fost date de Corul greco-catolic din Gherla și de studenții Seminarului eparhial “Sf. Ioan Evanghelistul”, care au cântat și la ceremonia de sfințire a bisericii. La începutul și în încheierea evenimentului s-a intonat “Imnul Martirilor”.

Episcopul de Cluj-Gherla, Preasfinția Sa Florentin, dorind să mulțumească lui Dumnezeu pentru “visul împlinit” al zilei de sărbătoare, a invocat cuvintele Mântuitorului: “Fericiți sunt ochii voștri că văd ceea ce vedeți voi și urechile voastre că aud ceea ce auziți voi, căci mulți au vrut să vadă ceea ce ați văzut voi și nu au văzut, să audă ceea ce auziți voi și nu au auzit” (Lc 10, 23-24). A continuat cu o asemănare între destinul Sfântului Dumitru și cel al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică: “Sfântul Dumitru, ca urmare a faptului că i-a dat binecuvântare unui tânăr, să lupte în arenă cu un barbar vandal care-și bătea joc de creștini, a fost aruncat în închisoare și apoi omorât, în sec. al IV-lea, în timpul împăraților Maximilian și Dioclețian. A fost omorât pentru ca să nu mai știe nimeni de el. Și totuși, astăzi, Sfântul Dumitru este unul dintre cei mai renumiți sfinți ai Bisericii.”

“Iată, putem spune că este un arc peste timp pentru Biserica Greco-Catolică din Gherla, începută odată cu unirea cu Roma de la 1700. Această Biserică a avut o contribuție însemnată la înflorirea culturii, a spiritualității, prin școli, prin instituții înalte de învățământ – pentru că aici a fost Academia de Teologie din timpul primul Episcop, Ioan Alexi -, de asemenea, orașul a înflorit prin contribuția celorlalți Episcopi, culminând cu acela care a fost instalat aici, la Gherla, în Catedrala ctitorită de Episcopul Ioan Szabo între 1905-1907, cu hramul «Intrarea în Templu a Maicii Domnului». În această Catedrală la 16 decembrie AD 1917 a fost instalat Episcopul Iuliu Hossu, cel care a început păstorirea la Gherla și, după 1930, această biserică din Gherla a rămas cu titlul de co-Catedrală (prin documentul Solemni Conventione din 5 iunie 1930, prin care sediul episcopal se muta la Cluj iar Eparhia urma să se numească de Cluj-Gherla). A fost timpul de glorie al Eparhiei noastre. În timpul Episcopului Iuliu Hossu Eparhia de Cluj-Gherla ajunge cea mai numeroasă între Eparhiile greco-catolice, așa cum dovedește Șematismul din 1947: erau peste 426.000 de credincioși.”

Preasfinția Sa s-a oprit apoi la perioada de persecuție a Bisericii de către regimul comunist, în care “credincioșii din Gherla au rămas fără biserică, așa cum s-a întâmplat și în alte locuri. După anii ’90 s-a pus problema ridicării unui nou locaș de cult, văzând că bisericile confiscate în 1948 nu se pot, deocamdată, recupera. Acest vis l-au avut, împreună cu Arhiepiscopul George Guțiu, și Vicarul foraneu Gheorghe Breharu, profesor la Gherla, alături de el pr. Berbecaru și alți preoți vrednici. Dar, poate, cel care a ostenit cel mai mult pentru a pune fundamentul acestui locaș pe care astăzi noi l-am binecuvântat, a fost pr. Pop Gavril. Cu siguranță că, spiritual, este aici, alături de noi.”

Această zi, a sfințirii bisericii “Sf. Iosif”, a fost dedicată și Fericitului Episcop Iuliu Hossu, care și-a avut primul sediul episcopal la Gherla. Purtând relicvele sfinte ale osului dătător de har al Fericitului Iuliu, Preasfinția Sa Florentin a depus o parte din aceste relicve în noul altar din Gherla, cu emoția unei adevărate reîntâlniri spirituale și cu bucuria misiunii împlinite, mărturisind la finalul celebrării că este o zi de mare însemnătate în viața Eparhiei de Cluj-Gherla, nu doar prin sfințirea noii biserici, ci și prin reîntoarcerea Cardinalului Iuliu Hossu acasă la Gherla, după ce deja s-a reîntors, în anul centenar 2018, la “domiciliul său” din Cluj, sediul Episcopiei de Cluj-Gherla.

Și pr. protopop Alexandru, în cuvântul final de recunoștință, a evocat bogăția de semnificații ale evenimentului, mulțumind Episcopului eparhial pentru susținere și îndrumare, colaboratorilor, binefăcătorilor, sponsorilor, oficialităților care au contribuit la edificarea bisericii. Un gând de recunoștință și pioasă aducere aminte a fost pentru preoții mărturisitori ai credinței în catacombe, ce au însoțit în primii ei pași Biserica renăscută după 1989. Între aceștia: pr. Gheorghe Breharu, pr. Petru Jiman (fratele Petru, care a fost călugăr bazilian la Nicula înainte de 1948), pr. Vasile Berbecar, pr. Ioan Bunea, pr. Ioan Oprea, “cei care au pus bazele parohiei și au inițiat acest proiect grandios. Datorită lor, grijilor, strădaniilor lor, jertfei lor, astăzi avem acest locaș de cult” a afirmat pr. Alexandru. Un gând de recunoștință l-a îndreptat spre pr. protopop Gavril Pop, trecut la Domnul în anul 2007, care a pus bazele noii biserici. De asemenea, a anunțat că, din această zi a sfințirii, în biserică va rămâne o raclă cu moaște ale Episcopului Iuliu Hossu.

În încheierea evenimentului s-a făcut un schimb de daruri. Preasfinția Sa Florentin a dorit să ofere unor persoane care au fost implicate în acest moment solemn diploma “Fericitul Cardinal in pectore Iuliu Hossu, Episcop de Cluj-Gherla, martir pentru credință”. Au fost invitați pentru a primi această diplomă Episcopii PS Vasile Bizău și PS Iosif Păuleț; preoții pr. Alexandru Hruban, pr. Gabriel Marincaș, pr. Ioan Monoșes; diploma a fost oferită oficialităților prezente și altor credincioși care s-au evidențiat cu o contribuție deosebită la edificarea sfântului locaș. Au fost oferite și daruri simbolice, icoane, cărți și un rozariu de la Sfântul Părinte pentru preoteasa Ștefana Hruban. Cu încă o mulțumire adresată participanților la eveniment, PS Florentin i-a invitat pe toți să intre în sfântul altar după obiceiul din ziua sfințirii unei biserici, ocazie cu care au fost venerate și moaștele Episcopului Iuliu Hossu.