Fără categorie

Dialog între generații, despre principii și valori la Catedrala Martirilor și Mărturisitorilor sec. al XX-lea din Cluj

  • Tinerii, față în față cu Ana Blandiana și Ion-Andrei Gherasim, în prezența spirituală, nevăzută, a Seniorului Coposu

  • 20 mai 1914 – 20 mai 2022, 108 ani de la nașterea Seniorului Corneliu Coposu

Sub semnul dialogului între generații, în prezența unui mare număr de tineri, s-a desfășurat, joi, 19 mai 2022, în capela „Sf. Iosif” a Catedralei Martirilor și Mărturisitorilor sec. al XX-lea, din Piața Cipariu, Cluj-Napoca, o seară de dezbateri despre principii și valori așa cum le-a trăit marele om politic român Corneliu Coposu. Acest program se înscrie într-un șir de manifestări pe care Fundația Corneliu Coposu, în colaborare cu Biserica Greco-Catolică, cu mai mulți prieteni și parteneri, le-a propus „educației tinerilor și nu numai” la împlinirea a 108 ani de la nașterea Seniorului, în perioada 14-20 mai 2022, la București, Cluj-Napoca, Bobota – localitatea natală a lui Corneliu Coposu și la Bădăcin, în casa memorială „Iuliu Maniu”.

Întâlnirea din capela „Sf. Iosif” organizată de Misiunea pentru studenți „Lux Mundi”, din cadrul Eparhiei de Cluj-Gherla, a reunit în primul rând tineri, studenți, studenți seminariști, dar și intelectuali, membri ai unor asociații din Biserică, credincioși greco-catolici și ortodocși. Preasfinția Sa Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla, gazda evenimentului, a mulțumit invitaților speciali: poeta Ana Blandiana, președinta Fundației Academia Civică, Ion-Andrei Gherasim, președintele Fundației Corneliu Coposu și scriitoarea Ruxandra Cesereanu, membră a Asociației „Cardinal Iuliu Hossu”.

A participat la programul dedicat memoriei lui Corneliu Coposu, Înaltpreasfințitul Andrei Andreicuț, Arhiepiscop și Mitropolit ortodox al Clujului. Corneliu Coposu, „Seniorul politicii românești, cel mai mare om politic de după 1989” – a arătat Ion-Andrei Gherasim în deschidere -, „încă de la Revoluția din 1989, evocând dialogul dintre Episcopul greco-catolic Iuliu Hossu și Episcopul ortodox Miron Cristea, de la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, a căutat unitatea”. Și, în numele familiei lui Corneliu Coposu, din care face parte, și-a exprimat bucuria pentru prezența celor doi Ierarhi.

S-a vorbit despre valori nepieritoare, despre învățătura adevărată a istoriei ce poate oferi tinerilor, nu doar un orizont de cunoaștere, ci mai ales un fel de a fi, tărie a spiritului, ancorare în credință, în adevăr și dreptate, în conștiința respectării unor principii pentru care merită să suferi și să mori, cum au făcut eroii și martirii. „Ei au arătat ce înseamnă jertfa și credința în Dumnezeu. Și credința în Dumnezeu i-a ținut în viață pe toți deținuții politici”, a spus Ion-Andrei Gherasim.

Ana Blandiana și-a exprimat bucuria de a lua parte la această întâlnire, a spus că e important „a pune împreună”, a fi împreună unii cu alții și a extins înțelesul cuvântului „împreună” și la prezența „Domnului Corneliu Coposu”, o prezență despre care, a spus că „trebuie să nu înceteze”, pentru că, „tinerii au nevoie de modele”. Ana Blandiana l-a prezentat pe Senior așa cum l-a cunoscut în primii ani de după Revoluția din 1989, cu o atitudine detașată față de probleme ale momentului, spre care privea de la înălțimea suferinței prin care trecuse în închisoare, cu „sentimentul extraordinar că participă la toate și, în același timp, le vede de departe și nu îl pot atinge, pentru că el știe că valorile și principiile au bătaie mult mai lungă”.

Pentru a-l cunoaște mai bine pe Corneliu Coposu, a propus tinerilor să îi citească poemele, cartea fiind pusă la dispoziția doritorilor în holul Catedralei. „Acum, când trăim cu un război ca cel din Ucraina la granițe, ne dăm seama cât de puternic este post-comunismul”, a mai evidențiat Ana Blandiana, iar acest adevăr, „occidentalii îl înțeleg mai puțin” pentru că „este un război care se petrece în consecințele comunismului”. Și, pentru a înțelege prezentul, este necesară cunoașterea trecutului, de aceea, a adresat o invitație tinerilor, aceea de a vizita Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistentei de la Sighet, pe care l-a fondat, în 1993, împreună cu soțul ei, Romulus Rusan.

Societatea actuală, de la Revoluția din decembrie 1989 și până azi, a fost descrisă de poeta Ana Blandiana printr-o pildă: „Îmi spunea un prieten că în fața casei lui se înalță un bloc. Și la orice oră se uită pe geam, nici unul dintre muncitori nu lucrează. Unul fumează, unul mănâncă, doi stau de vorbă, și totuși, într-un mod miraculos, blocul tot mai crește câte un etaj. Am ținut minte întâmplarea, pentru că aceasta este situația noastră, adică, în mod evident, foarte multe lucruri merg prost, totuși, este evident că lucrurile înaintează. Și, din această înaintare în sufletul nostru, în mentalitatea noastră, face parte și prezența continuă a Domnului Coposu.”

Fiind o seară de dialog, la invitația pr. Marius Cîmpean, care a moderat întâlnirea, tinerii au pus întrebări, au ridicat probleme, au cerut invitaților sfaturi, căi de urmat în prezentul deloc lipsit de provocări. Răspunsuri le-au oferit Ana Blandiana, Ion-Andrei Gherasim, Ruxandra Cesereanu, cu toții reamintind, iar și iar, nevoia de moralitate, de întemeiere pe valorile credinței, ale binelui comun. Ruxandra Cesereanu le-a spus: „sunteți aici foarte mulți tineri. În viața dvs. veți întâlni multe situații în care trebuie să vă găsiți «cheia» de dinăuntru, să știți ce este binele, ce este răul… numai că, uneori, nu este doar alb și negru, este și cenușiu… și, foarte important este ca atunci să aveți aceste modele și, poate, un instinct moral”.

Chiar dacă, așa cum au lăsat să se înțeleagă cei trei invitați, realitatea din România este încă departe de principiile și valorile în care a crezut Seniorul Corneliu Coposu, și de modelele celor ce au suferit în perioada comunistă, a celor care „și-au dat viața pentru un crez, pentru un ideal”, seara s-a încheiat cu o notă de speranță, iar speranța vine chiar de la tinerii prezenți la întâlnire și de la cei care, asemeni lor, sunt în căutarea adevăratelor principii și valori, a unor exemple și modele care să le călăuzească pașii.

După un timp îndelungat de dialog, Preasfinția Sa Claudiu a mulțumit tuturor care au ales să fie de față, în mod special celor trei invitați ai întâlnirii, pe care i-a chemat în continuare la „o serie de întâlniri”, prin care, „tinerii să afle că există speranță pentru lumea în care trăim”. Și, reamintind cuvintele Anei Blandiana, a mărturisit că i s-a părut cel mai frumos cum Corneliu Coposu „privea parcă de departe întâmplări care i se păreau nesemnificative față de lucrurile cu adevărat importante” și, a spus, „cred că aceasta este o privire de care avem nevoie mai mult decât oricând. Fiindcă aceasta e privirea Providenței, e felul în care se uită Cerul la noi”.

Iar cu privire la „întâmplarea cu blocul care, deși lucrarea părea că stagna, totuși se înălța”, a spus: „e adevărat să aceasta se întâmplă cu noi și e adevărat că aici se situează și speranța creștină. Fiindcă ne uităm în jurul nostru și parcă totul se dărâmă, totul se prăbușește. Și ne întrebăm cum să ne păstrăm zâmbetul pe buze și speranța. Atunci, ar fi un lucru bun să privim la Crucea lui Cristos, fiindcă acolo se situează zona extrem de sensibilă dintre eșec și victorie. Faptul că, Corneliu Coposu, a fost, nu doar un politician, ci un om de credință și faptul că a îmbinat cele două lucruri, făcând o vocație din politică, aceasta trebuie să ne inspire și mai ales să-i inspire pe tineri. Sunt ferm convins că lucrurile vor merge bine, fiindcă e Cineva care ne-a învățat că eșecul aparent se transformă în victorie și un mormânt se poate transforma într-un loc de Înviere!”

După aceste cuvinte, Preasfinția Sa Claudiu a invitat la un moment de rugăciune „mai puțin oficial”: „împreună cu Seniorul Corneliu Coposu”. Pr. Edmund Dujardi a cântat, acompaniindu-se la chitară, cunoscuta „Rugă” a lui Corneliu Coposu: „Cerne, Doamne, liniștea uitării, / Peste nesfârșita suferință. / Seamănă întinderi de credință, / Și sporește roua îndurării! / Răsădește dragostea și crinul, / În ogorul năpădit de ură, / Și așterne, peste munți de zgură, / Liniștea, iertarea și seninul…!”

La final, Preasfinția Sa Claudiu a oferit invitaților câteva semne de prețuire. D-nei Ana Blandiana i-a oferit un tablou, prin care a „transformat în artă pasajul în care Episcopul Iuliu Hossu vorbește despre celula 44”. Ana Blandiana a mulțumit Preasfințitului Claudiu pentru întreaga seară, o mulțumire specială a adresat prezenței în capelă a familiei Cosmovici – „autoare a muncii de mai mulți ani pe care s-a bazat dosarul beatificării Episcopilor catolici și greco-catolici”. Și Ion-Andrei Gherasim a adresat cuvinte de mulțumire tuturor și a invitat tinerii să participe la proiectele în organizarea Fundației Corneliu Coposu, între care, un concurs de eseuri despre care pot afla accesând linkul: www.corneliu-coposu.ro.

A anunțat, de asemenea, că ediția a IV-a a Galei „Corneliu Coposu” se va desfășura la Cluj, în data de 11 noiembrie 2022 (ziua în care Corneliu Coposu a trecut din această viață, în 1995). A mai amintit că, în aceeași noapte, Fundația Corneliu Coposu lansează „o platformă de analiză, istorie, memorie, în care, există aici persoane care au scris deja, persoane dedicate, care reprezintă adevărate modele și exemple”. Toți cei prezenți au fost apoi invitați în sala alăturată, Aula „Cardinal dr. Iuliu Hossu”, la o agapă fraternă, unde au continuat să fie împreună, cu bucurie.

.fusion-gallery-1 .fusion-gallery-image {border:0px solid #f6f6f6;-webkit-border-radius:3px;-moz-border-radius:3px;border-radius:3px;}

.fusion-button.button-1 {border-radius:2px;}Galerie imagini

.fusion-body .fusion-builder-nested-column-0{width:50% !important;margin-top : 0px;margin-bottom : 20px;}.fusion-builder-nested-column-0 > .fusion-column-wrapper {padding-top : 0px !important;padding-right : 0px !important;margin-right : 3.84%;padding-bottom : 0px !important;padding-left : 0px !important;margin-left : 3.84%;}@media only screen and (max-width:1024px) {.fusion-body .fusion-builder-nested-column-0{width:100% !important;order : 0;}.fusion-builder-nested-column-0 > .fusion-column-wrapper {margin-right : 1.92%;margin-left : 1.92%;}}@media only screen and (max-width:640px) {.fusion-body .fusion-builder-nested-column-0{width:100% !important;order : 0;}.fusion-builder-nested-column-0 > .fusion-column-wrapper {margin-right : 1.92%;margin-left : 1.92%;}}

.fusion-button.button-2 {border-radius:2px;}Video

.fusion-body .fusion-builder-nested-column-1{width:50% !important;margin-top : 0px;margin-bottom : 20px;}.fusion-builder-nested-column-1 > .fusion-column-wrapper {padding-top : 0px !important;padding-right : 0px !important;margin-right : 3.84%;padding-bottom : 0px !important;padding-left : 0px !important;margin-left : 3.84%;}@media only screen and (max-width:1024px) {.fusion-body .fusion-builder-nested-column-1{width:100% !important;order : 0;}.fusion-builder-nested-column-1 > .fusion-column-wrapper {margin-right : 1.92%;margin-left : 1.92%;}}@media only screen and (max-width:640px) {.fusion-body .fusion-builder-nested-column-1{width:100% !important;order : 0;}.fusion-builder-nested-column-1 > .fusion-column-wrapper {margin-right : 1.92%;margin-left : 1.92%;}}

.fusion-body .fusion-builder-column-1{width:100% !important;margin-top : 0px;margin-bottom : 20px;}.fusion-builder-column-1 > .fusion-column-wrapper {padding-top : 0px !important;padding-right : 0px !important;margin-right : 1.92%;padding-bottom : 0px !important;padding-left : 0px !important;margin-left : 1.92%;}@media only screen and (max-width:1024px) {.fusion-body .fusion-builder-column-1{width:100% !important;order : 0;}.fusion-builder-column-1 > .fusion-column-wrapper {margin-right : 1.92%;margin-left : 1.92%;}}@media only screen and (max-width:640px) {.fusion-body .fusion-builder-column-1{width:100% !important;order : 0;}.fusion-builder-column-1 > .fusion-column-wrapper {margin-right : 1.92%;margin-left : 1.92%;}}

.fusion-body .fusion-flex-container.fusion-builder-row-2{ padding-top : 0px;margin-top : 0px;padding-right : 0px;padding-bottom : 0px;margin-bottom : 0px;padding-left : 0px;}

Articolul Dialog între generații, despre principii și valori la Catedrala Martirilor și Mărturisitorilor sec. al XX-lea din Cluj apare prima dată în Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică.

Source: Biserica Romana Unita