Preasfințitul Florentin Crihălmeanu, Episcopul Eparhiei de Cluj-Gherla

S-a născut în 17 septembrie 1959, la Iași, într-o familie de creștini catolici. Primii trei ani de școală i-a urmat la Școala generală nr. 1 și Școala generală nr. 14 din Turda, iar clasa a patra la Liceul „Garabet Ibrăileanu” din Iași.

Clasele V-XII le-a urmat la Liceul nr. 15 din Cluj-Napoca, unde a luat și examenul de bacalaureat. Între 1979-1984, a urmat cursurile Facultății de Mecanică din cadrul Institutului Politehnic, Cluj-Napoca.

A fost repartizat la Întreprinderea de Utilaj Tehnologic Bistrița și, apoi, detașat la Întreprinderea de Utilaj Alimentar și Frigorific „Tehnofrig”, din Cluj-Napoca (1986-1990).

În anul 1986 a început studiile teologice în clandestinitate sub îndrumarea pr. Pantelimon Aștelean, iar în 1990 a urmat cursurile serale ale Seminarului Teologic Greco-Catolic din Cluj-Napoca.

În perioada octombrie 1990 – iunie 1994 a primit o bursă de studii la Universitatea Pontificală Urbaniana din Roma, ca alumn la Colegiul Pio Romeno, conferindu-i-se diploma de Bacalaureat în Teologie (27 iunie 1992) și Licența în Teologie (16 iunie 1994). În 7 iulie 2005 a susținut Teza de Doctorat la aceeași universitate.

Hirotonire, activitate preoțească

În 8 septembrie 1990 a fost hirotonit diacon, în capela Episcopiei de Cluj-Gherla (actualul sediu episcopal), iar în 9 septembrie 1990 a fost hirotonit preot, de către Episcopul George Guțiu, în cadrul Sfintei Liturghii din Piața Libertății, din Cluj-Napoca, nefiind restituite locașurile de cult.

În perioada 1994-1996 a făcut parte din corpul profesoral, având și atribuțiuni de îndrumător spiritual al celor peste 80 de seminariști ai Institutului Teologic „Sfântul Ioan Evanghelistul”. Din decembrie 1994 a fost numit vicar general. Între 1994-1995 a predat, la Facultatea de Teologie Greco-Catolică din cadrul UBB, cursuri de Teologie biblică.

Consacrare episcopală

La 6 noiembrie 1996, Sfântul Părinte l-a numit episcop titular de Silli, auxiliar de Cluj-Gherla. A fost hirotonit episcop la 6 ianuarie 1997, de către Sfântul Părinte Papa Ioan Paul al II-lea, în Bazilica „Sfântul Petru” din Roma. A fost recunoscut de către Stat prin M.O. al României nr. 72 din 30 aprilie 1997.

În 18 iulie 2002, prin Bula Pascendi Dominici gregis, același Pontif Roman l-a numit în funcția de eparh al Eparhiei de Cluj-Gherla. Întronizarea a avut loc la Catedrala „Schimbarea la Față” din Cluj-Napoca, în 6 august 2002. Recunoașterea de către Stat s-a făcut prin M.O. al României nr. 713 din 1 octombrie 2002.

Activitate pastorală

În perioada noiembrie 1996 – august 2002, alături de Arhiepiscopul ad personam George Guțiu, Episcopul auxiliar Florentin Crihălmeanu s-a preocupat de buna administrare a Episcopiei de Cluj-Gherla pe plan pastoral și spiritual.

După instalarea ca episcop eparhial a reorganizat structurile eparhiale și a înființat noi structuri pastorale care să poată răspunde cerințelor pastorației.

A fost delegat să participe la lucrările unor Conferințe Episcopale din Europa și SUA. În cadrul Conferinței Episcopilor din România (CER) a primit misiunea de responsabil cu persoanele de viață consacrată.

A participat la cel de-al IV-lea Conciliu Provincial al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, la Blaj (1995-2000).

În primii 10 ani de episcopat (2002-2012), a binecuvântat peste 30 de biserici și capele, precum și Mănăstirea „Sfânta Cruce” a călugărilor OSBM din Mintiu Gherlii (20 octombrie 2002).

A fost alături de Mitropolitul Lucian Mureșan, la binecuvântarea Mănăstirii „Nașterea Maicii Domnului” a surorilor CMD din Cluj-Napoca (8 septembrie 2003) și a Mănăstirii „Sfânta Macrina” a surorilor OSBM din Cluj-Napoca (17 iulie 2005).

După ridicarea Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, la rangul de Arhiepiscopie Majoră, de către Sfântul Părinte, Papa Benedict al XVI-lea (prin Bula Ad totius dominici gregis din 14 decembrie 2005), în mai 2006, participă la ceremonialul întronizării Întâistătătorului Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, Lucian Mureșan, ca Arhiepiscop Major, la Blaj. În perioada 20-21 iunie 2006 a participat, la Blaj, la sesiunea inaugurală a Sinodului Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică. Primește responsabilitatea Comisiilor Liturgică și Patrimonial-Juridică.

Curia episcopală s-a mutat, în octombrie 2007, în birourile de la etajul clădirii de pe str. Moților nr. 26, care au fost reamenajate și renovate. Catedrala „Schimbarea la Față” a fost renovată în exterior, lucrările finalizându-se în anul 2009.

Anual, în Catedrala episcopală s-au organizat câte 3 zile de reculegere, cu ocazia marilor sărbători ale Nașterii și Învierii Domnului. În calendarul pastoral au fost incluse, anual, acțiuni celebrate la nivelul Biserici Catolice, precum: Octava de rugăciune pentru unitatea creștinilor, Ziua Bolnavului, Ziua Vieții Consacrate, Ziua de rugăciune pentru sfințirea preoților, cât și alte acținuni pastorale pe plan local, între care, Întâlnirea eparhială a familiilor, a tinerilor, a copiilor și Festivalul coral „Armonii Sacre”.

S-au organizat pelerinaje anuale la: „Cimitirul Săracilor” și „Memorialul victimelor comunismului” din Sighetu-Marmației, la Mănăstirea „Coborârea Spiritului Sfânt”, OSBM, din Molișet, biserica parohială din Nicula în Sărbătoarea „Adormirii Maicii Domnului”, biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din Cormaia, Mănăstirea „Înălțarea Sfintei Cruci” din Mintiu Gherlii, Mănăstirea „Nașterea Maicii Domnului” din Cluj-Napoca.

A participat, alături de un grup de familii, la Ziua Mondială a Familiilor de la Milano (30 mai – 3 iunie 2012) și, împreună cu tineri din Eparhie, la Zilele Mondiale ale Tineretului la Madrid, Spania (16-21 august 2011), și la Rio de Janeiro, Brazilia (23-29 iulie 2013).

În perioada 15-16 noiembrie 2008 s-a convocat întâia Adunare Eparhială după 1990, dedicată sărbătoririi a 155 de ani de la întemeierea Eparhiei.

Au fost reluate lucrările de construcție la Catedrala „Martirilor și Mărturisitorilor secolului al XX-lea” din Piața Cipariu f.n., Cluj-Napoca. La 18 martie 2007 a fost binecuvântată capela „Sfântul Iosif” din incinta Catedralei, care găzduiește Parohia „Andrei Mureșanu” și Sfânta Liturghie duminicală a copiilor. Au fost amenajate și date în folosință, aula de conferințe „Cardinal Dr. Iuliu Hossu”, Librăria „Viața Creștină”, precum și alte spații cu diferite destinații: birourile Asociației „Caritas Eparhial” – Cluj, săli de cateheză cu laicii și sediul ASTRU. Lucrările au avansat, fiind parcurse cu succes etapele de construcție prevăzute, astfel încât, la 15 octombrie 2015, a avut loc binecuvântarea cupolei și a crucii de pe cupola Catedralei.

Prin organizarea unor manifestări memoriale, simpozioane, editarea de cărți și articole tematice în diferite publicații, a onorat memoria Cardinalului Iuliu Hossu, Vestitorul Marii Uniri. Până în 2018, An Centenar al Unirii și an omagial Iuliu Hossu, pe teritoriul Eparhiei de Cluj-Gherla a binecuvântat 10 monumente, busturi și statui dedicate Cardinalului Iuliu Hossu.

La data de 2 iunie 2019 a luat parte cu multă bucurie, împreună cu peste 120.000 de credincioși, 750 de preoți, 26 de episcopi și 5 cardinali, la Sfânta Liturghia pontificată de către Sf. Părinte Papa Francisc, pe Câmpia Libertății, la umbra Catedralei „Preasfânta Treime” din Blaj, în cadrul căreia a avut loc ritualul beatificării celor șapte Episcopi greco-catolici martiri: Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu.

Activitate în învățământ

Episcopul Florentin Crihălmeanu reia activitatea didactică, din anul 2004, la Facultatea de Teologie Greco-Catolică, unde susține cursuri de Teologie pastorală și Teologie simbolică.

Activitatea Departamentului de cateheză și religie se reorganizează și se dezvoltă, se editează noi manuale de religie și cateheză. De asemenea, se intensifică acțiunile Departamentului de tineret și se stabilesc preoți responsabili cu pastorația tinerilor în fiecare protopopiat. Tinerii din ASTRU participă la programe de formare și intră în circuitul internațional al organizațiilor de tineret catolice, iar vara susțin numeroase activități cu tineri și copii în diferite parohii.

Prin Decretul episcopal nr. 1889 / 11 octombrie 2010, se înființează Biroul pastoral eparhial pentru coordonarea activităților la nivelul protopopiatelor și parohiilor precum și pentru promovarea acțiunilor pastorale propuse la nivelul întregii Biserici Catolice. Mai târziu, din anul 2013 se înființează și Birourile pastorale protopopiale.

Datorită scăderii numărului de seminariști dar a creșterii numărului de elevi, precum și a lipsei spațiilor corespunzătoare, s-a luat decizia extinderii învățământului liceal și gimnazial prin construirea unui nou corp pentru Liceul greco-catolic „Inocențiu Micu” și renovarea clădirii școlii din curtea bisericii „Bob”. Astfel, la 30 octombrie 2014 a avut loc binecuvântarea celor două clădiri noi ale Liceului.

Având în vedere scăderea numărului de seminariști din Seminarul eparhial „Sfântul Ioan Evanghelistul”, la începutul anului 2012 s-a luat decizia mutării structurilor acestei instituții într-o altă clădire. Seminarul eparhial și-a reluat activitatea, începând din octombrie 2012, în clădirea de pe str. C-tin Brâncuși nr. 37, fostul sediu al călugărilor OSBM.

La nivelul învățământului universitar, s-au diversificat liniile de studiu cu noi linii de masterat (Teologie Biblică și Consiliere socio-spirituală a populațiilor vulnerabile). A continuat tradiția trimiterii seminariștilor meritorii, pentru completarea și aprofundarea studiilor, la Colegiul „Pio Romeno” din Roma.

Activitate națională și culturală

Ierarhul a susținut numeroase conferințe la diferite întâlniri și seminarii naționale și internaționale. Urmare a numirii ca membru al Consiliului Pontifical pentru promovarea Unității Creștinilor, participă la lucrările Comisiei Internaționale Mixte pentru Dialogul teologic între Biserica Romano-Catolică și Biserica Ortodoxă (Belgrad 2006; Ravenna 2007; Paphos 2009; Viena 2010; Amman 2014; Chieti 2016).

La aniversarea a 150 de ani de la înființarea Eparhiei de Gherla s-a oferit unor personalități medalia omagială cu chipurile Papei Pius al IX-lea și al Episcopului Ioan Alexi (recto) și sigla Eparhiei (verso). De asemenea, s-a inaugurat expoziția aniversară în care se prezintă istoria în imagini a eparhiei, în 22 de panouri. Expoziția a fost prezentată la Universitate (UBB), apoi la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca și în alte orașe mari de pe teritoriul eparhiei. În toamna anului 2013, expoziția a fost actualizată și prezentată la împlinirea a 160 de ani de la înființarea Eparhiei Gherlei.

În anul 2017, la aniversarea centenarului numirii, confirmării, consacrării și intronizării Episcopului Iuliu Hossu la Gherla, s-a oferit, în semn de recunoștință și apreciere, medalia omagială cu chipul Arhiereului (recto) și imaginea catedralei din Gherla (verso). Cu aceeași ocazie, la 18 iunie 2017, s-a organizat la Gherla un simpozion omagial la care a fost inaugurată expoziția „Iuliu Hossu, Păstor al românilor și mărturisitor al credinței”.

A participat la momente semnificative din viața social-culturală și universitară a orașului. A organizat întâlniri cu reprezentanți ai autorităților locale și guvernamentale.

A fost Președinte de onoare al Asociației „Cardinal Iuliu Hossu”, având ca membri urmaşi ai Fericitului Iuliu Hossu, intelectuali, persoane din cler și din ierarhia bisericească, constituită în iulie 2018 cu scopul de a promova valori în care a crezut Cardinalul Iuliu Hossu.

Eparhia de Cluj-Gherla a fost vizitată de importante personalități ale Bisericii Catolice, între care: Patriarhul Bisericii Greco-Catolice Melchite, Preafericirea Sa Gregorios al III-lea Laham și Eminențele lor Cardinal Christoph Schönborn, Cardinal Lubomyr Husar, Cardinal Zenon Grocholewski, Cardinal Walter Kasper, Cardinal Leonardo Sandri, Cardinal Justin F. Rigali, Cardinal Angelo Scola, Cardinal Kurt Koch.

Publicații

A publicat cărți („Urme pe file de timp, la răscrucea dintre milenii”; „Scrisori Pastorale 2002-2012”) și articole în diferite reviste din țară și străinătate, a contribuit la apariția unor publicații cu caracter teologic. În anul 2003 s-a publicat „Șematismul Eparhiei de Cluj-Gherla, Claudiopoli-Armenopoli, la 150 de ani de la întemeiere”, iar în anul 2012 a fost editat anuarul eparhiei („Anuar 2012”).

În anul 2014 a fost editat volumul „File din istoria Eparhiei de Cluj-Gherla, Claudiopoli-Armenopoli, a românilor. Scurtă istorie și biografiile episcopilor eparhiali, 1853-2013”, iar în anul 2017, a apărut ediţia a II-a a acestui volum, revăzută şi adăugită.

În spiritul îndemnului Sf. Apostol Pavel: „Amintiţi-vă de mai marii voştri, care v-au predicat cuvântul lui Dumnezeu, şi priviți cu luare aminte cum și-au încheiat viața și urmați-le credința!” (cf. Evr 13,7), împreună cu un colectiv de istorici și teologi, a început o amplă lucrare de prezentare a Ierarhilor Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, pornind de la o fișă tip, completată apoi cu datele corespunzătoare biografiei fiecărui episcop. Astfel, în anul 2018, la Editura „Viața Creștină” a apărut „Arhontologia Episcopilor Eparhiei Greco-Catolice de Gherla ulterior de Cluj-Gherla”, iar în anul 2020, la aceeași editură a văzut lumina tiparului volumul „Arhontologia Episcopilor Eparhiei Greco-Catolice de Lugoj”.

Cu binecuvântarea Preasfinției Sale Florentin în anul 2019 a fost reeditată Cartea Memoriilor Cardinalului Iuliu Hossu, „Credința noastră este viața noastră”.

În anul 2020, a publicat volumul „Cununa Martirilor Bisericii Române Unite”, cuprinzând „fișe biografice și imagini ale fericiților episcopi greco-catolici români, martiri pentru credință”.

Relații cu Roma

Ca student la Roma, a fost cooptat ca membru în Secretariatul Sinodului Episcopilor și a participat la lucrările „Sinodului pentru Europa” convocat de către Sfântul Părinte, Papa Ioan Paul al II-lea, în noiembrie 1991.

În Anul Jubiliar 2000, la 9 mai, a participat, împreună cu întregul Cor episcopal, la celebrarea Sfintei Liturghii în rit bizantin, în limba română, din Basilica „Sfântul Petru”, la Roma, în prezența și la invitația Papei Ioan Paul al II-lea.

În perioada 5-26 octombrie 2008 a participat (ca delegat din partea Sinodului Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică) și a luat cuvântul, la Sinodul Episcopilor „despre Cuvântul lui Dumnezeu”, la Roma. În această Sesiune sinodală a fost numit, de către Papa Benedict al XVI-lea, membru al Secretariatului General al Sinodului Episcopilor și ulterior a participat la Sesiunile de lucru ale Secretariatului General al Sinodului Episcopilor din perioada 2009 – 2011.

A participat, în perioada 25-30 iunie 2009, la Damasc, la închiderea Anului Paulin și în perioada 9-11 iunie 2010, la Roma, la celebrările festive care au marcat încheierea Anului Preoției.

Împreună cu membrii CER a participat la vizitele ad limina din decembrie 1996, februarie 2003 și februarie 2010, la Roma.

A luat parte la ceremoniile de beatificare a Episcopului martir Bogdánffy Szilárd (30 octombrie 2010, Oradea) și a preotului martir Vladimir Ghika (31 august 2013, București).

În 8 aprilie 2005 a luat parte la funeraliile Papei Ioan Paul al II-lea, în 1 mai 2011, la ceremonia de beatificare a Papei Ioan Paul al II-lea, iar la 27 aprilie 2014, la ceremonia de canonizare a Fericiților Papi Ioan al XXIII-lea și Ioan Paul al II-lea, în Piața „San Pietro” la Roma.

În 18 februarie 2012 a participat la Consistoriul din Basilica „Sfântul Petru”, cu ocazia ridicării la treapta de Cardinal a Preafericitului Părinte Lucian Mureșan, Arhiepiscop Major și Mitropolit al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, de către Papa Benedict al XVI-lea. Mai târziu, la 8 octombrie 2012, a asistat la înscăunarea Eminenței Sale în Biserica „Sfântul Atanasie” din Roma.

Trecerea la Domnul

S-a înălțat la Casa Tatălui, răspunzând ultimei chemări a lui Dumnezeu, la data de 12 ianuarie 2021, la Mănăstirea Congregației Surorilor Maicii Domnului din Cluj-Napoca.

Preoții, persoanele consacrate și toți credincioșii Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla resimt această plecare ca pe o imensă pierdere, dar cu credință în Mântuitorul Isus Hristos Cel Înviat se unesc în rugăciune pentru sufletul harnicului, blândului și smeritului lor Ierarh. Această încercare dureroasă, trăită în lumina credinței și a Învierii, nădăjduim să aducă unitate și pace în sufletele tuturor celor care l-au cunoscut, care i-au primit îndrumarea spirituală, l-au admirat și stimat pentru dăruirea în slujirea lui Hristos și a Bisericii Sale.

Cuvânt de învățătură

Fragment din predica cu ocazia pelerinajului la Nicula din anul 2006: „Rămânem în continuare deschiși tuturor creștinilor cinstitori ai Preasfintei Fecioare Maria, dar nu putem fi de acord să fie călcată în picioare tradiția noastră și cu atât mai puțin, să fie demolată, distrusă, biserica în care de fapt și-a atins adevărata strălucire tradiția pelerinajelor de la Nicula. De aceea, facem și în continuare vom face, tot ce ne stă în putință, pentru ca biserica de zid construită de Episcopul Mihail Pavel să nu fie distrusă, să nu fie demolată și nici demontată. Acest edificiu este unicul și cel mai vechi lăcaș de cult rămas din timpul pelerinajelor de la Nicula, la Icoana Preasfintei Fecioare Maria.

Dorim să se cunoască și să se recunoască adevărul. Să se cunoască și să se recunoască faptul că tradiția de acum, a pelerinajelor la Mănăstirea ortodoxă Nicula, își are originea tocmai în tradiția Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică. Oamenii care sosesc acum sunt aici datorită acelor oameni care veneau cu zecile de mii, nu cu autobuze, nici cu trenuri, ci veneau pe jos cântând. Peste dealuri și văi răsunau cântări, nu muzica ce se aude acum, nu erau nici magazinele cu obiecte de tot felul. Nu era nimic dintre acestea. Erau grupuri de pelerini, cântând și rugându-se cu crucea în frunte. Acestea erau pelerinajele adevărate din vremea părinților noștri și pe acestea am dorit să le reînviem și prin pelerinajele pe care le facem anual la Nicula, la biserica parohială greco-catolică, arătând că ne cunoaștem starea de pelerini pe acest pământ. Cunoaștem și starea Bisericii și ea este trecătoare, așteptând ceasul strălucirii, întoarcerii Mântuitorului în glorie.” (www.catholica.ro).

Fragment din cuvântul de învățătură la binecuvântarea capelei „Sfântul Iosif” a Catedralei din Piața Cipariu, în 18 martie, 2007: „«De poți crede, toate sunt cu putință celui care crede!» (Mc 9, 23). S-au întrebat apostolii: «noi de ce nu am putut aceasta?» Și Isus le răspunde: «pentru că acest fel de diavol nu poate fi înlăturat decât prin post și rugăciune».

Iubiți credincioși, Evanghelia de astăzi, citită la lumina evenimentului pe care îl trăim, este o paradigmă a Bisericii noastre. O Biserică născută prin voința lui Dumnezeu din rădăcini care ne sunt comune nouă tuturor: poporul și neamul românesc născut creștin și român. O Biserică ce niciodată nu a fost străină idealurilor acestui neam, o Biserică ce a adus strălucire, identitate și spiritualitate în acest neam. O Biserică ce a avut de înfruntat duhul mut și surd la Cuvântul lui Dumnezeu în timpul regimului de tristă memorie, încă prezent în mințile multora dintre noi.

În acele momente încă de strălucire ale Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, s-a visat deja o mare Catedrală pentru Eparhia noastră, în acest oraș, de către Episcopul de atunci, Iuliu Hossu, membru corespondent al Academiei, senator de drept și primul purpurat de mai târziu al neamului românesc. (…)

Treptat, încet, dar sigur, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, a reînviat din propria cenușă sau, mai corect, din cenușa oaselor arzând de iubirea lui Dumnezeu în credință, a martirilor Bisericii. Pentru că, pe acest fundament clădim astăzi acest edificiu. Așa cum, credința tatălui a dobândit vindecarea fiului, și noi astăzi suntem siguri, că acele rugăciuni însângerate, cu lacrimi, în suferință, sunt cele care astăzi ne-au dobândit nouă harul de a fi aici, în acest sfințit locaș.

Iubiți credincioși,

Acest sfânt lăcaș reprezintă rodul suferinței cu credință și speranță a multor generații de creștini greco-catolici, care în perioada de ilegalitate au fost privați de libertate sau obligați să se roage în beciuri, locuri improvizate, locuințe private, în ascuns.

Tuturor acestora, dintre care unii sunt încă printre noi, le datorăm fundamentul de piatră al credinței Bisericii noastre, pe care dorim să se înalțe în continuare viitoarea Catedrală greco-catolică din Piața Cipariu, în cinstea Martirilor și Mărturisitorilor secolului al XX-lea, dar și ca semn al reînvierii Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, la strălucirea anilor ei de glorie. (…).

Este foarte important ceea ce astăzi se întâmplă aici! Dacă până acum erau doar mormane de beton, de acum înainte, prin prezența Mântuitorului, această clădire a prins viață! De aceea, să-I mulțumim împreună Bunului Dumnezeu, pentru că, ceea ce Dumnezeu permite astăzi, este un semn al credinței răsplătite pentru toți aceia care au avut puterea de a visa și a spera. Dar este și o invitație pentru noi astăzi, ca să nu ne oprim aici, să avem puterea să sperăm până la capăt, nu numai pentru această Catedrală, dar că vom dobândi Mântuirea, Împărăția Cerurilor. De aceea, sărbătoarea de astăzi este răsplata tuturor acelora care au crezut și care văd semnul concret al Învierii. De aceea, Isus, astăzi, ne cere nouă, tuturor: „Întăriți-vă în credință!” „De poți crede, toate sunt cu putință celui ce crede”. Astăzi este răsplata celor ce au crezut și care văd semnul concret al Învierii! De aceea, așa cum am spus-o, o repet, să ne bucurăm, să ne ridicăm sufletele să spunem: Ziua Învierii! Să ne luminăm popoare! Aleluia!” (www.catholica.ro).

Informaţii preluate din cartea: Crihălmeanu, Florentin (coord.), File din istoria Eparhiei de Cluj-Gherla a românilor. Scurtă istorie, biografiile episcopilor eparhiali şi cronologia 1658-2017, ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Cluj-Napoca, 2017

Preluare de pe eparhiaclujgherla.ro