Ediția a V-a a Galei Corneliu Coposu la Cluj-Napoca

Momente sărbătorești, cu mare încărcătură spirituală și de comuniune sufletească, s-au derulat în Sala Auditorium Maximum a Colegiului Academic de lângă prestigioasa Universitate clujeană, cu ocazia evenimentului central al celei de-a V-a ediții a Galei Corneliu Coposu.

A fost o Gală și o seară ce a redeșteptat fiorul marilor speranțe din anii ’89–’90, ce însuflețeau mulțimile, imediat după căderea zidurilor regimului comunist, puse între oameni și între națiuni, vreme de peste patruzeci de ani. Atât la dezbaterea cu tinerii din seara de 10 noiembrie 2022, cât și la Gala laureaților concursului de eseuri, din 11 noiembrie, mai mulți vorbitori au remarcat, s-a redeșteptat o trăire din anii ’90. S-a simțit din acel freamăt ce umplea în trecut Piața Păcii la Cluj, în care încăpeau zeci de mii, în mare parte studenți și tineri, ce izbucneau în urale când la balconul din clădirea Casei de Cultură a Studenților se arăta, înaltă, silueta Seniorului: venea Corneliu Coposu să le vorbească.

Din nevăzut s-a arătat și în aceste zile la Cluj Seniorul, cu privirea fermă și senină scrutând pe cei prezenți, și depărtările – un viitor spre care s-au ridicat apoi toate privirile, cu speranță, cu sentimentul unui nou, binecuvântat, început. Ierarhii Bisericilor Ortodoxă și Greco-Catolică, Română Unită cu Roma, din zona Clujului, personalități ale vieții spirituale, universitare și culturale, foști deținuți politici, oficialități, preoți, studenți, tineri, o mare mulțime a umplut sala încăpătoare, de 500 de locuri.

Ion-Andrei Gherasim, președinte executiv al Fundației „Corneliu Coposu”, a invitat cei doi Ierarhi să deschidă programul. A citat, mai întâi, un cuvânt al Seniorului: „«Învățătura creștină, în concepția sa despre om și menirea lui constituie fundamentul etic și baza morală a politicii responsabile. Religia creștină este întemeiată pe dragoste. Din păcate, reprezintă virtutea cea mai puțin practicată» – spunea Corneliu Coposu.” Și, a continuat: „În spiritul credinței sale, în spiritul principiilor și valorilor pe care le-a apărat întreaga sa viață, în spiritul unității în credință, în ziua în care se împlinesc 27 de ani de la urcarea la Cer a Seniorului Corneliu Coposu, îi rog cu dragoste frățească pe Înaltpreasfinția Sa Andrei Andreicuț și pe Preasfinția Sa Claudiu Lucian Pop, să ne facă onoarea și să vină împreună aici, pentru a ne vorbi despre adevăratul model și exemplu pentru generația tânără.”

Înaltpreasfinția Sa Andrei a citat un verset din Scriptură, care ilustra „multele virtuți ale lui Corneliu Coposu” și la intenția sa de a „fi de folos” tinerilor. A spus: „Eu cred că omul acesta, care și-a dedicat întreaga viață slujirii semenilor și a suportat șaptesprezece ani de închisoare pentru verticalitatea lui, îi poate învăța foarte mult pe tineri”. În discursul său, Mitropolitul ortodox a subliniat importanța dăruirii – ca sursă a adevăratei bucurii și l-a dat exemplu de adevărată dăruire pe Corneliu Coposu. Amintindu-și momente în care l-a întâlnit, a remarcat că era un om care aducea pacea, și, totodată, că „a fost un om cu personalitate foarte puternică.” A încheiat: „Acum, când ne aducem aminte că, la 11 noiembrie 1995, a plecat la Domnul, noi îl rugăm pe Tatăl cel ceresc să îi facă parte de odihnă, iar tinerelor generații să le dea înțelepciunea să îl urmeze în virtuțile pe care le-a avut.”

În cuvântul rostit, Preasfinția Sa Claudiu a amintit că, în aceeași dimineață, „am celebrat Sfânta Liturghie și Slujba Parastasului pentru Corneliu Coposu și cu această ocazie ne-am adus aminte, toți cei prezenți, că de fapt nu ne rugăm doar pentru Corneliu Coposu, ci ne rugăm împreună cu el. Nu celebrăm «trecerea în neființă» – așa cum se spune de multe ori, a Seniorului, ci celebrăm nașterea la Cer.” Și, exprimând admirație pentru imaginea lui Corneliu Coposu expusă în sală, și-a exprimat convingerea că „acum chipul său nu mai este brăzdat de riduri”, pentru că el se află acolo unde „nu este nici durere, nici întristare, nici suspin, așa cum cântăm și ne rugăm împreună”.

S-a oprit la un moment evocat la dezbatere, în seara precedentă: „al primului său discurs la Alba Iulia, momentul în care el citea nestingherit și în jurul său erau zâmbete și huiduieli și totuși el mergea înainte. Și dacă e să citim acest lucru doar din punct de vedere uman, am putea spune că a fost un faliment acel discurs. Dacă, în schimb, citim, acel moment și viața lui cu ochii credinței, atunci suntem datori, nu doar să ne aducem aminte de el, nu doar să-i ridicăm statui, nu doar să vărsăm o lacrimă, ci suntem datori să ne aducem aminte de credința și principiile pe care el le-a trăit și care-l fac nemuritor. Și, în același timp, deși e un ideal înalt, să ne aducem aminte că și noi suntem datori, obligați chiar, prin credința noastră, să intrăm în aceeași meditație, să trăim aceleași principii, să profesăm aceeași verticalitate. A făcut-o el, a făcut-o Iuliu Maniu, au făcut-o Episcopii greco-catolici martiri și atâția alții în perioada comunistă.”

De aceea, Preasfinția Sa Claudiu a invitat la bucurie: „Suntem aici pentru a ne bucura împreună cu el, cu Corneliu Coposu și cu toți ceilalți. Și, aceasta este rugăciunea pe care o înalț către Domnul pentru noi, toți, ca să reușim să vedem dincolo de umbrele acestei lumi că există spirite înalte, că există principii, că există o viață pe care merită să o trăim, fiindcă, din fericire pentru noi, nu totul se reduce la ceea ce vedem. Ci, ceea ce noi trăim în parte, într-o anumită măsură în această viață, se va împlini în viața veșnică. El este acum acolo. Și de aceea aș vrea să trăim seara aceasta cu bucuria și cu speranța într-o lume de unde lipsește durerea, întristarea și suspinarea. Așa să ne ajute Bunul Dumnezeu!”

Gala a continuat după programul propus, fiecare punct alternând cu momente de rememorare a personalității Seniorului, de mărturii. În prezența, pe scenă, a poetei și prozatoarei Ana Blandiana și a membrilor juriului – Doina Alexandru, „vocea Europei Libere”, istoricul Ioana Boca, prof. univ. Dan Pavel și scriitorul Tudor Călin Zarojanu – au fost anunțate lucrările câștigătoare ale Concursului de eseuri organizat de Fundația „Corneliu Coposu”, și au fost premiați tinerii autori, elevi și studenți din: Piatra Neamț, Iași, o studentă din Chișinău, o elevă din Cluj-Napoca.

Cu „o reală recunoștință” pentru că s-au prezentat la acest concurs, pentru valoarea lucrărilor lor – lucrări inspirate de modelul lui Corneliu Coposu – , Ana Blandiana a spus: „Ce am putea să le dorim mai mult, decât să nu vorbim singuri. Să avem interlocutori din celelalte generații și să avem posibilitatea de a le fi recunoscători pentru asta. Scriind, s-au implicat, nu numai din punct de vedere intelectual, dar și din punct de vedere moral, ceea ce este cel mai important; este evident că s-au implicat scriind și gândind cu mintea lor – pentru că, la urma urmei, ce înseamnă libertatea decât să gândești singur din ideile celorlalți și să le cenzurezi dacă este cazul. Să imiți și să ai modele, dar niciodată să nu renunți la spiritul tău critic.”

„Ei bine, acești copii chiar asta au făcut. Și, dacă le sunt recunoscătoare fiindcă au venit alături de noi, și, fiindcă le voi fi mereu recunoscătoare dacă vor rămâne alături de noi, atunci poate că există speranța noastră de a putea continua istoria României într-un fel în care să nu ne fie rușine de ea. De a putea pune, alături de transformările, firești, într-un fel – chiar dacă uneori par nebunești -, ale istoriei europene și mondiale care ne cuprinde (și în mod evident nu putem exista decât cuprinși în această istorie europeană), de a putea pune și valorile care au aparținut generațiilor de dinaintea noastră și valorile care ne-au făcut să fim împreună la 1918, să fim împreună acum.”

Cu emoție, Ana Blandiana a salutat prezența, împreună, la eveniment, a Ierarhilor ortodox și greco-catolic, amintind că este fiică de preot ortodox care a fost închis, și, a avut, ca mentor, un preot greco-catolic care, de asemenea, „a dispărut în închisoare”… „Faptul că sunteți aici este într-adevăr minunat!” a exclamat. După momentul premierii, ca semn de recunoștință, Anei Blandiana i-a fost oferit un dar: artistul plastic Valeriu Teodorescu, de la Episcopia de Cluj-Gherla, colaborator în organizarea Galei – în partea de imagine -, a oferit poetei o lucrare realizată de el, pe care i-a dedicat-o. Un punct din program a fost și prezentarea, de către Cornel Jurju, cercetător al rezistenței anticomuniste din România, a proiectului „Versantul Partizanilor din Apuseni” (Răchițele), proiect care a fost susținut prin această ediție a Galei. Gala Corneliu Coposu s-a încheiat cu acorduri muzicale, prin Concertul extraordinar caritabil susținut de violoniștii Gabriel Croitoru și Simina Croitoru, care au transmis auditoriului emoție și bucurie.

Sursa: eparhiaclujgherla.ro