Nunțiul Apostolic la Gala Centenarului UBB

Nunțiul Apostolic și Ierarhul greco-catolic de Cluj-Gherla între invitații la sesiunea solemnă de comunicări a Galei Centenarului Universității Babeș-Bolyai

Universitatea clujeană Babeș-Bolyai a marcat, în perioada 3-5 noiembrie 2019, 100 de ani de la constituirea ei ca universitate românească. În șirul manifestărilor dedicate luminoasei aniversări un eveniment de referință l-a reprezentat, luni, 4 noiembrie, sesiunea solemnă de comunicări din cadrul Galei Centenarului prestigioasei instituții de învățământ ancorată profund în trecut, depozitară a istoriei și generatoare de istorie în Cetatea de pe Someș.

Au fost de față oaspeți din țară și străinătate, înalți prelați, membri ai Academiei Române, oficialități centrale și locale, ambasadori și consuli, cadre universitare clujene și de la universități din Ungaria, Polonia, Ucraina, Portugalia, Austria, Germania, Franța, Armenia și Japonia. Cu dorința de a-și exprima omagiul la ceas aniversar, Excelența Sa Miguel Maury Buendia, Nunțiul apostolic în România și Republica Moldova, împreună cu Preasfinția Sa Florentin Crihălmeanu, Episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, au răspuns invitației de a participa la eveniment, alături de distinșii reprezentanți ai Universității, de personalități, de studenți și simpli cetățeni.

Între cele 21 de Facultăți ale Universității clujene se numără și Facultatea de Teologie Greco-Catolică cu cele trei departamente: Blaj, Cluj și Oradea – pr. prof. dr. Cristian Barta, decanul acestei facultăți era de asemenea de față -, precum și Facultățile de Teologie Romano-Catolică, Ortodoxă și Reformată. Universitatea Babeș Bolyai, cu sediul central simbolic străjuit de grupul statuar al Corifeilor Școlii Ardelene – Samuil Micu, Gheorghe Șincai și Petru Maior (situat în fața intrării principale), spațiu spiritual în care domeniile cunoașterii umane își dau mâna unele cu altele spre formarea și îndrumarea tinerelor generații, prin prezența facultăților de profil teologic ancorate în credință ating și “mâna” lui Dumnezeu dătătoare de har și binecuvântare.

Evenimentul a avut loc în sala Aula Magna a UBB (fiind transmis live pe www.viacluj.tv) și a debutat cu intonarea cântecului academic Gaudeamus igitur și a imnului României Deșteaptă-te române! Au urmat alocuțiuni, s-au transmis mesaje de felicitare din partea unor ilustre personalități ale lumii, s-au prezentat intermezzouri muzicale de înaltă ținută artistică. În discursul introductiv, “Datoria vieții noastre”, acad. prof. dr. Ioan Aurel Pop, rectorul UBB și președinte al Academiei Române, după o incursiune spre originile și rolul universităților din Europa, a răsfoit “file de istorie” ale Universității clujene, amintind cum părinții iezuiți au creat “primul așezământ dedicat educației superioare” în urmă cu 438 de ani, fondând Colegiul Major Iezuit cu rang de academie europeană, cu limba de predare latina. A menționat că de la început au predat aici profesori de mai multe etnii, și, între ei “au fost cunoscuți și românii”, dar care, deși au cerut, “nu au avut învoirea să își creeze o școală superioară de rang universitar oficializat”.

“Abia în 1919, după Marea Unire, printr-o nouă refondare, s-a putut face loc limbii române, în Universitatea Națională a Daciei Superioare, cum i-ar fi plăcut clasicistului Vasile Pârvan să sune numele noului așezământ. Între 1927 și 1948, instituția – mândră că făcea parte din Regatul României – s-a chemat Regele Ferdinand I”. În perioada comunistă, între 1945-1959, s-a scindat în două universități, una se numea Victor Babeș și cealaltă, maghiară, purta numele de Bolyai János. Apoi, din 1959, cele două universități s-au reunit cu numele Babeș-Bolyai, limbile de predare fiind româna și maghiara. Din 1995 s-a adăugat o linie de studiu germană, instituția devenind multiculturală.”

Oprindu-se la perioada contemporană, rectorul UBB a afirmat: “suntem datori să scrutăm trecutul, să ne cunoaștem tradiția și să extragem noi seve pentru performanțele pe care le dorim și le pregătim în viitor”, iar “îndeplinirea misiunii principale de instruire, educație și de cercetare, se realizează prin cultivarea virtuților, a valorilor și a încrederii”. A subliniat: “spiritul de libertate academică ne conduce în acțiunile noastre. Libertatea neconstrânsă a spiritului ne ajută să obținem performanță”, iar “între modalitățile de cultivare a virtuților și valorilor, dialogul devine fundamental”. “Universitatea creează coeziune întru diferență, cu scopul cultivării virtuților, valorilor și încrederii în societatea noastră, în țara noastră, în viitorul nostru”.

Au fost amintite două principii care trebuie să coexiste în cadrul universității: universalul și naționalul. Referindu-se la lecția inaugurală a lui Vasile Pârvan, rostită la Cluj, în 3 noiembrie 1919, cu ocazia fondării Universității Naționale a Daciei Superioare, a arătat că “datoria vieții noastre”, a universităților moderne, este ca “păstrându-și componenta generalistă”, să devină “apărătoare și cultivatoare ale identității naționale, bazate pe limbă, origine, confesiune, cultură, tradiții etc”. Aceasta pentru că, “în centrul universului colectiv al învățatului se află – spune marele savant – națiunea («Supremul scop al luptei noastre este spiritualizarea vieții marelui organism social-politic și cultural-creator care e națiunea»), o națiune însă animată de spirit și de idee, trăitoare demnă între celelalte națiuni”. “Prin urmare, în Universitate, universalitatea nu se opune spiritului național, ci cele două principii de completează și se armonizează”.

“Universitatea bună și autentică este a universului și a națiunii în mijlocul căreia funcționează”, pentru că, “dincolo de națiuni și de univers, ca forme palpabile de comunitate umană, rămâne logosul, adică întruchiparea ideii prin spirit, rațiunea și destinul ființării. În Universitate, logosul este compus din virtuți, valori și încredere”. “Virtuțile înseamnă ca universitatea, pe fondul respectării normelor și regulilor de cercetare și educație, să promoveze acele însușiri dominante ale caracterului care îl fac pe om mai bun, mai aplecat spre bine și frumos”, iar “virtuțile, valorile și încrederea sunt aceleași și în limba lui Petőfi, și în limba lui Goethe, și în limba lui Eminescu, chiar dacă numele lor îmbracă forme diferite”.

Astfel, “la UBB vrem să ne cunoaștem reciproc în limbi și culturi diferite, deși tăria esențelor vieții este aceeași. Esențele acestea cu forme particulare se însumează, se sintetizează și se sublimează în «datoria vieții noastre», trasată acum o sută de ani și destinată pentru următoarea sută de ani și pentru secolele ce vor urma, în veacul vecilor. Gaudeamus igitur!” – a încheiat rectorul magnific al UBB.

Excelența Sa Miguel Maury Buendia, Nunțiul Apostolic în România și Republica Moldova, a reflectat asupra rolului pe care universitățile l-au avut, “poate în mod neintenționat” într-un prim moment, la formarea conștiinței și a modului de a fi în lume al diferitelor popoare.

“Papii de la Roma”, a afirmat Excelența Sa, împreună cu diverși monarhi, au fost cei care au creat și susținut primele universități”. A oferit exemplul Universității din Bologna, înființată în 1088, despre care “se poate spune că în această universitate s-a format, într-un anumit fel, sufletul poporului italian, un suflet care este atât fiul dreptului roman, cât și al artelor frumoase și al literelor. Dante Alighieri și Francesco Petrarca au fost studenți ai Universității din Bologna.” A adus și un model din Anglia, “patria empirismului, a revoluției industriale și a științelor și tehnologiilor moderne, datorează mult spiritului Universității din Oxford”; apoi, cel al Universității din Paris, care, “cunoscută în vechiul regim sub numele de Sorbona, a devenit faimoasă pentru studiile de teologie. Spiritul raționalist francez datorează mult acestei universități. Aici Sf. Toma d’Aquino a dezvoltat metoda și spiritul scolastic, un anumit mod de a gândi revelația, care, pornind de la filosofia aristotelică, a armonizat raportul credinței cu rațiunea și a oferit teologiei o solidă temelie gnoseologică.”

A continuat: “Universitatea Babeș Bolyai pare tânără în comparație cu universitățile europene amintite, dar 100 de ani ca universitate românească reprezintă ceva important și demn de sărbătorit. Fiecare popor a găsit în a sa Alma Mater, Universitatea unde s-au format elitele, rădăcinile gândirii și ale modului său de a fi și România este chemată să aibă un model referențial în acest prestigios centru universitar. O universitate cu aceste caracteristici și calibru nu se poate limita numai la transmiterea cunoștințelor, sau la aprofundarea cercetărilor și investigațiilor, ci este chemată să formeze o nouă conștiință națională. Nu pornind de la vechi modele depășite, închise și autoreferențiale, ci de la conștiința de a fi o națiune europeană multietnică și plurireligioasă. La Babeș-Bolyai acest lucru este atestat prin faptul neobișnuit că, după căderea comunismului, s-a dorit existența, în aceeași universitate, a patru Facultăți de Teologie. […] În acest sens, vă urez ca exemplul de respect și considerație pe care îl manifestați față de minorități în aulele universitare, să fie urmat, de asemenea, în domeniul politicii și al vieții de zi cu zi din societate.”

A încheiat prin cuvintele rostite de Papa Francisc la întâlnirea cu autoritățile, cu societatea civilă și cu corpul diplomatic, la Palatul prezidențial Cotroceni din București, în 31 mai 2019. “Suveranul Pontif a încurajat România: «Vă încurajez să continuați munca de consolidare a structurilor și a instituțiilor necesare, nu doar pentru a răspunde aspirațiilor legitime ale cetățenilor, dar și pentru a stimula și a crea condițiile pentru ca poporul dumneavoastră să-și manifeste întregul potențial și ingeniozitatea de care știm că este capabil». Pontiful a subliniat apoi rolul Bisericilor creștine în acest parcurs formativ, afirmând că ele «se pot ajuta la recuperarea și alimentarea inimii vii din care să izvorască o acțiune politică și socială întemeiată pe demnitatea persoanei și angajată cu loialitate și cu generozitate în realizarea binelui comun al colectivității». Timpurile actuale sunt pline de provocări. Vă doresc tuturor să descoperiți modul în care să acționați potrivit celor mai bune modele pe care le-ați avut. Centenar fericit! Vă mulțumesc, la mulți ani!”

În alocuțiunea ținută, Preasfinția Sa Florentin Crihălmeanu a amintit nume ale unor Ierarhi și învățați greco-catolici formați pe băncile Colegiului iezuit clujean. Preasfinția Sa a spus: “Sămânța cuvântului aruncată de misionarii iezuiți încă în sec. al XVI-lea, ajunge în «pământul fertil», la tinerii alumni ai Colegiului iezuit (între care viitorii Episcopi uniți Ioan Giurgiu Patachi – primul român ce obține titlul de doctor în Teologie la Roma -, Inochentie Micu, Petru Pavel Aron, Atanasie Rednic, Grigore Maior și Ioan Lemeni; viitorii profesori ai școlilor Blajului Silvestru Caliani, Meletie Neagoe, Gh. Șincai, Gh. Lazăr, ș.a.) și apoi ai Academiei Claudiopolitane, ai «Liceului Piarist» a lui Iosif al II-lea (între care George Bariț, Alexandru Papiu Ilarian, Ioan Maiorescu, Aron Pumnul, Avram Iancu ș.a.), ai studenților Universității maghiare înființată în 1872 și, în fine, ai primilor cursanți ai Universității românești înființată prin decretul regal promulgat de către Regele României Ferdinand I, la 12 septembrie 1919, (evident ca o consecință firească a Marelui Act reîntregitor de la 1 decembrie 1918). Acesta este momentul de referință atunci când vorbim astăzi despre aniversarea centenară a «Universitas Napocensis Babes-Bolyai».”

“Visul întemeierii unei universități românești, afirmat cu tărie prin Proclamația de la Blaj, din 16 mai 1848, de pe «Câmpul libertății», pentru realizarea căruia întâiul mitropolit al Blajului Alexandru Sterca Șuluțiu lăsase prin testament o remarcabilă avere (în 1867), abia acum prinde contur. Putem afirma că astăzi UBB continuă această tradiție, fiind unica universitate din estul Europei cu patru facultăți de teologie de diferite confesiuni. Astfel, adăugând la atributele care au consacrat-o pe plan național, european și mondial și pe cele de interconfesională, interreligioasă și ecumenică.”

“Privind rodul bogat al bilanțului aniversar”, a încheiat Preasfinția Sa, “cu bucurie și recunoștință se cuvine să-i mulțumim Domnului și apoi, tuturor ctitorilor și dascălilor prin care a lucrat, pentru generațiile de «oameni buni și generoși» formați aici, și care, la rândul lor, au reușit să îmbunătățească și să înfrumusețeze societatea românească de astăzi. Parafrazând mottoul Universității, spunem: fie ca într-adevăr «tradiția noastră să strălucească împreună cu virtuțile Europei», spre împreuna zidire a unei societăți europene în care să primeze binele comun, civilizația iubirii și cultura păcii (Sf. Papă Ioan Paul al II-lea). Societatea românească privește cu încredere spre instituțiile ce trebuie să rămână în continuare «izvoare» de valori morale, spirituale și culturale: Școala și Biserica. De aici și marea noastră responsabilitate de astăzi, să transformăm crezul nostru în trăire, așa cum repeta Fericitul Arhiereu martir Iuliu Hossu: «Credința noastră este viața noastră!».”

Au rostit, de asemenea, alocuțiuni: pr. prof. univ. dr. Ioan Chirilă, președintele Senatului UBB, prof. univ. dr. Daniel David, prorector UBB, Andrei Tecsi, prefectul Studenților. Cuvântul ES Cord Meier-Klodt, Ambasadorului Republicii Federale Germania în România a cuprins un mesaj din partea cunoscutului politician Angela Merkel. A adresat un cuvânt IPS Arhiepiscop și Mitropolit ortodox Andrei Andreicuț, care a menționat: “După Unirea cea Mare de la 1 decembrie 1918, în anul 1919 la Cluj se reînființează Eparhia Ortodoxă și se fondează Universitatea românească, două instituții cu valoare greu de exprimat în cuvinte”. (…) “În grai liturgic, ne folosim de cuvântul anamneză; acest cuvânt înseamnă readucerea în actualitate a unui moment crucial legat de viața noastră spirituală. Acum, la 100 de ani, tare am vrea să facem anamneza a ceea ce s-a petrecut atunci. Vremurile sunt altele și pentru îmbunătățirea lor ar fi nevoie de readucerea în actualitate a ceea ce i-a animat atunci pe oameni”; A îndemnat la credință după modelul înaintașilor, “marii profesori din 1919” care “aveau, cei mai mulți, o viață religioasă activă și cercetau duminica Sfânta Biserică”, argumentând că “aceasta nu e o pledoarie pro domo, ci, într-o lume secularizată este o soluție de îmbunătățire a situației din punct de vedere spiritual”. Înaltpreasfinția Sa, în încheiere, “admirându-i pe cei ce acum 100 de ani au înființat Episcopia Clujului” și pe cei care “au fondat Universitatea românească din Cluj”, a rostit “împreună cu Sf. Apostol Pavel: «Aduceți-vă aminte de mai-marii voștri, care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu; priviți cu luare aminte cum și-au încheiat viața și urmați-le credința» (Evr. 13,7)”.

Au mai fost intervenții din partea autorităților, între care prefectul jud. Cluj, președintele Consiliului Județean Cluj, primarul Mun. Cluj-Napoca; ale unor cadre universitare, ale unor distinși invitați din partea unor universități din străinătate. Sesiunea festivă a fost un prilej pentru prezentarea și lansarea volumelor editate cu ocazia centenarului UBB.

Programul s-a încheiat prin gândurile de mulțumire și recunoștință ale rectorului UBB, acad. prof. Ioan-Aurel Pop, către oaspeții și colaboratorii UBB din toată lumea, cu un mesaj de speranță și încredere în viitor, “iar viitorul sunt studenții de azi pe care îi pregătim cum putem mai bine. Dacă dintre studenți, unii vor fi și profesori pentru generațiile următoare, atunci încrederea noastră se justifică pe deplin. Numai din profesori buni pot ieși elevi și studenți buni. Salvarea societății noastre va veni din asigurarea unei bune educații în universități”, de aceea, “să ne bucurăm așadar (Gaudeamus igitur)!” și a urmat un nou moment simbolic la ceas de sărbătoare, corul UBB a cântat “Oda Bucuriei” – Imnul Europei și al înfrățirii între oameni și națiuni.