Fără categorie

Din ură față de greco-catolici

În 28 februarie, în „presa patriotică”, în articolele comemorative privind supliciul lui Horea, apare invariabil și întocmai următoarea frază:”În 30 ianuarie 1785 a căzut prizonier şi Crişan, vândut de nouă ţărani greco-catolici din Cărpeniş, căpeteniile lor fiind preoţii greco-catolici din acel sat, tată şi fiu (Popa Moise şi Popa Moise cel Tânăr). Arestaţii au fost depuşi la Alba Iulia.”Cea mai veche consemnare găsită a fost într-un ziar din Braila din 2013, cea mai recentă, de azi, din „Unirea” albaneză. https://ziarulunirea.ro/infrangerea-rascoalei-si-executia-din-28-februarie-crisan-s-a-spanzurat-iar-horea-si-closca-au-fost-ucisi-prin-lovituri-sangeroase-312484/

https://www.unitischimbam.ro/rascoala-taranilor-iobagi…/ http://www.cuvantul-liber.ro/…/RaSCOALA-LUI-HOREA-CLO… https://probr.ro/martiri-ai-romanilor-pe-27-decembrie…/Î

n realitate Horea și Cloșca au fost prinși de consătenii lui Horea printre care și un văr, toți ortodocși din satul lui Râu Mare (azi Albac), care au ales calea trădării. Oamenii aveau două calităţi importante: cunoşteau bine munţii şi întreg ţinutul şi puteau să se apropie cu mult curaj de Horea, ca prieteni. Crișan a fost și el prins de consătenii din Cărpeniș în frunte cu cei doi preoți Moisă, tată și fiu, ortodocși amândoi. Celor doi popi care l-au prins pe Crișan li se mai adaugă un al treilea, popa Simion din Șasă-Lupșa. Numele tuturor sunt amintite în articolele de mai jos care consemnează corect evenimentele de acum 236 de ani.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Răscoala_lui_Horea,_Cloșca_și_Crișanhttps://cersipamantromanesc.wordpress.com/…/prinderea…

https://dragusanul.ro/t-v-pacatian-cum-au-fost-prinsi…/https://www.historia.ro/…/foto-document-tradare-in-urma…

În Sematismul jubiliar de Alba iulia si Fagaras 1900, despre satul lui Crișan, Cărpiniș, filie a Roșiei Montane aflăm următoarele:”Filia Cărpeniș pe timpul conscriptiei lui Klein număra 375, dintre care o parte erau neunite. Avea biserică dar nu si casa parohiala. Încă în veacul al XVIII a defecționat de la s. Unire. Reunirea s-a făcut la an 1826.” În 1794 în Cărpiniș se va naște Alexandru Sterca-Șuluțiu, mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma.Nu e o surpriză deci faptul că, la 1784, cei doi Moisă erau preoți ortodocși. Mai puțin cunoscut însă este faptul cu ei acționau la comanda directă a superiorilor lor, protopopul Adamovici și episcopul Nechitici. Anul la care se menționează că ar fi fost construită vechea biserică ortodoxă din Cărpiniș este chiar 1784.Episcopul ortodox de la Sibiu, Ghedeon Nichitici, care, în slujba stăpânirii austriece, a adus servicii deosebite pentru lichidarea răscoalei lui Horia, a primit o generoasă recompensă. După Ioan Fruma, “Procesul şi martiriul lui Horia”, apărut în Editura Dacia Traiană, Sibiu, 1947:pag. 33. Lui Mihai von Brukenthal i se dă, de altfel, în ziua de 11 octombrie 1784, ordin de la împărăţie de a se înţelege cu episcopul neunit, Ghedeon Nichitici, om fidel şi de încredere, pe care să-l trimită în ţinutul Zlatnei pentru a începe tratative cu conducătorul răscoalei (cu Horia).pag. 47. Dar cum acţiunea mai hotărîtă a armatei, iar pe de altă parte acţiunea Episcopului Ghedeon Nichitici, începe să dea rodade, Horia devenea tot mai izolat… În consecinţă a cerut protopopului de la Abrud de a folosi această ocazie bună pentru a descoperi poporului înşelăciunile lui Horia…pag. 54. Acţiunea episcopului Ghedeon Nichitici şi a preoţilor lui, precum şi a autorităţilor civile, care promiteau iertarea tuturor celor ce se vor întoarce liniştiţi la casele lor… aveau să grăbească obiectivul urmărit de la început: izolarea capilor răscoalei…pag. 56. Horia a căutat să se apropie de episcopul Nichitici printr-o scrisoare din 12 noiembrie 1784, în care invită pe episcop să vină să-şi viziteze credincioşii de acolo, care-l vor primi cu bucurie. Episcopul nu primi însă mâna întinsă de Horia, plecată şi supusă…pag. 57. Chiar şi înfrângerea ţăranilor de la Mihăileni, care avea să schimbe pentru prima dată situaţia în favoarea armatei, se datoreşte în cea mai mare parte episcopului Ghedeon Nichitici şi emisarilor săi, care ţinură de vorbă pe ţărani, până când armatele îl înconjurară.pag. 241. “Răsplata trădării”. Sub acest titlu, autorul înşiră premiile în bani şi diplome date celor ce l-au prins pe Horia. Premierea în cadru solemn la Zlatna a făcut-o comisarul Mihai von Brukenthal. Cea mai mare sumă, 1.000 de florini, a primit-o episcopul ortodox Ghedeon Nichitici de la Sibiu, la 5 februarie 1785, iar a două, de 800 de florini, a primit-o episcopul ortodox de la Arad Petru Popovici, iar Iosif Adamovici, protopop din Abrud, a primit 30 de galbeni şi o medalie de aur…”Pentru ca această recompensă să-şi atingă în cel mai înalt grad scopul, se ştie că împărţirea premiilor s-a efectuat cu solemnitatea necesară, în prezenţa mulţimii care se adună obişnuit în zilele de târg“, notează David Prodan. 5 februarie 1785, zi de târg, Zlatna. A fost locul în care autorităţile austriece au organizat premierea trădătorilor, dar şi ospăţul dat în cinstea lor, cu „binecuvântarea“ împăratului de la Viena. Potrivit lui David Prodan, la solemnitate au fost invitaţi protopopi, preoţi, locuitori ai satelor care luaseră parte la Răscoală. Întâlnirea nu a fost lipsită de fast. Pe o masă acoperită cu o cuvertură de preţ erau aşezate trei talgere de argint, în care s-au pus galbenii şi medalia de aur pentru protopopul care s-a „ostenit“ cu prinderea lui Crişan.

http://resurse-istorice.blogspot.com/…/tradarea-lui… https://www.dacoromania-alba.ro/nr58/ospatul_tradarii.htm adev.ro/pbcuvc

Rămâne întrebarea, de ce să rostogolești minciuna cu greco-catolicii care l-ar fi trădat și prins pe ortodoxul Horea. Simplu, din ură față de greco-catolicism și greco-catolici împotriva cărora, de 73 de ani, se desfășoară o mizerabilă propagandă negativă, aruncându-li-se în spate toate trădările posibile, indiferent cât de puțin credibile sunt afirmațiile. Mai stă cineva din Brăila să verifice informația? Cât despre cei din Alba, n-are rost să mai pomenim ceva. Pornind de la un fake, rostogolit cu hărnicie de hateri se ajunge la delirul unor legionaroizi de teapa lui Țene, protejatul lui Boc de la Primăria Clujului, care proiectându-i Pe Horea, Cloșca și Crișan în succesiunea șarlatanului bosniac Visarion și a analfabetului Sofronie trece la nivelul următor de minciuna și instigare la ură: „Se ştie că Episcopia greco-catolică de la Blaj şi intelectualii Şcolii Ardelene, care erau uniţi, au fost critici acerbi ai lui Horea şi românilor din Apuseni, pentru că aceştia militau pentru recunoaşterea ortodoxiei şi a drepturilor lor religioase, implicit pentru drepturi sociale şi naţionale. În Ardeal, Ortodoxia se confunda cu poporul român. Răsculaţii botezau pe toţi cei care îi prindeau în calea lor: nobili unguri, papistaşi, greco-catolici, reformaţi, intelectuali sau negustori.””Se va observa cum răscoala lui Horea nu a fost una strict de eliberare socială şi naţională de sub stăpânirea maghiară, ci a avut un puternic caracter religios, de resurecţie a ortodoxiei persecutate de autorităţile austrice, nobilii unguri şi fraţii „uniţi” de la Blaj. Tensiunile religioase înăbuşite pe parcusul secolului XVIII, prin interzicerea religiei româneşti: ortodoxia în Ardeal, au răbufnit sub forma unui război religios cu conotaţii de eliberare naţională, sub conducerea celor trei martiri români: Horea, Cloşca şi Crişan.”

http://www.napocanews.ro/…/miscarea-lui-horea-de-la…

În realitate însă, spre deosebire de episcopul ortodox sârb Nichitici care a colaborat la înăbușirea răscoalei și a fost premiat pentru asta, episcopului Grigore Maior fiind bănuit de legături cu răsculaţii a fost nevoit să abdice. Speculaţiile au mers foarte departe, ajungându-se să se afirme că Horea ar fi fost rudă apropiată a episcopului demis Maior.Îmbolnăvirea sa coincide cu prinderea lui Horea. În atmosfera acelor zile, mulţi preoţi români erau arestaţi, consideraţi a fi fost mentorii principali ai răscoalei, se zvonise că „fostul episcop unit Grigore Maior”, care în legătură cu cercetările ar fi fost şi el prins, reieşind din cercetări că a fost şi el în înţelegere cu ei. Se zvoneşte ca sigur că s-a otrăvit. E cert însă că a murit subit”. Zvonul despre implicarea episcopului în răscoală a circulat în mai multe zone din Transilvania, la Târgu Mureş spre exemplu, unde se credea că „în cazul sfârşitului dorit al răscoalei nu şi-ar fi început nici el călătoria de veci pe cale naturală”. Există şi părerea că „implicarea sa în răscoală este falsă, ea s-a făcut posibilă în contextul luptei pe care Grigore Maior a dus-o pentru emanciparea neamului său”, acelaşi autor (David Prodan) precizând însă că „decesul lui Grigore Maior „coincide în mod turburător cu procesul capilor răscoalei care se desfăşurau în aceeaşi localitate” www.bibliotecasatumare.ro/pdf/publicatii/maior.pdfhttps://actualitateasm.ro/…/52689-episcopul-greco…/

Din păcate pentru noi, greco-catolicii, nu e nimeni care să protesteze cu privire la dezinformările, colportarea de informații false și instigarea la ură religioasă. Acțiuni și atitudini similare sunt condamnate în cazul în care sunt îndreptate împotriva evreilor sau a romilor. Există legislație, există instituții care se ocupă de asta. Împotriva greco-catolicilor atacurile sunt la fel de libere ca în 1948. Cu privire la orice subiect, din orice poziție, greco-catolicii sunt țapii ispășitori și vinovații de serviciu. Marea națiune ortodoxă nu se poate ridica din tină din cauza că greco-catolicii refuză să dispară definitiv.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *