Omagiu înfăptuitorilor Marii Uniri, de Ziua Națională, în Catedrala greco-catolică din Cluj și la statuia Fericitului Iuliu Hossu, Vestitorul Unirii de la Alba Iulia

Cu ocazia Zilei Naționale a României, la 1 decembrie 2020, PS Florentin Crihălmeanu, Episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, pr. Marius Cerghizan, Vicar general, preoți, diaconi, studenți teologi, credincioși, reprezentanți ai autorităților locale, între care Prefectul Județului Cluj, au onorat, la Cluj-Napoca, memoria înfăptuitorilor Unirii, în mod particular memoria Episcopului Iuliu Hossu, întâiul cardinal al românilor și fericit martir pentru credință, în cadrul unor momente de rugăciune și comemorare desfășurate în condițiile impuse de pandemie.

La Sfânta Liturghie Arhierească din Catedrala “Schimbarea la Față”, PS Florentin Crihălmeanu, Episcopul de Cluj-Gherla a evocat, în cadrul cuvântului de învățătură, rolul important pe care l-a avut Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică în redeșteptarea și formarea conștiinței naționale a românilor din Transilvania și la înfăptuirea Marii Uniri de la 1918.

Preasfinția Sa a spus: “Binele comun și slujirea tuturor au fost idealurile celor care au avut curajul să viseze la o Românie mare. Mergând pe firul istoriei Unirii împlinite la 1918, pentru că suntem în această zi aniversară care a devenit și ziua țării noastre, încercăm să facem o retrospectivă, pentru a spune că Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică a fost întotdeauna în fruntea luptei pentru formarea umană, spirituală și culturală a tinerelor generații de transilvăneni, indiferent de confesiune, la lumina valorilor autentic creștine și pentru binele comun al iubirii de Biserică și de Neam. În această Biserică a fost aprinsă flacăra conștiinței de neam și a dezideratului unității naționale, așa cum foarte frumos scria Mircea Eliade: «acea flacără care s-a aprins la Blaj nu a mai putut să fie stinsă în decursul veacurilor» iar, ulterior, alte generații au preluat ștafeta luptei pentru dobândirea dreptului la autonomie și autodeterminare, pentru că vorbim de fapt de trei zone cu populații românești, care nu erau unite. Se aflau chiar pe teritoriile dominante de alte imperii, la răscrucea dintre Orient și Occident.”

Episcopul de Cluj-Gherla a subliniat: “Biserica noastră a avut o influență decisivă la afirmarea, evoluția și cristalizarea ideii de conștiință națională și a sintagmei de «națiune română». Putem afirma, atunci când vorbim despre conștiința națională a poporului român din Transilvania, că aceasta se formează la nivelul unor structuri de masă, publice, populare pe «pământul sfânt al Blajului» (cf. istoricului Nicolae Iorga). Blajul, acel mic orășel, Sediu Mitropolitan din 1853, a devenit o flacără aprinsă, un centru de răspândire a culturii în întreaga Transilvanie, nu numai pentru greco-catolici, ci pentru toate confesiunile și pentru alte etnii (mă refer în primul rând la romii care erau în zonă).”

“Ierarhii greco-catolici, începând de la Ioan Inochentie Micu Klein, Ioan Lemeni, Șterca-Șuluțiu – primul Mitropolit și până la Episcopii Unirii: Valeriu Traian Frențiu, Episcopul de Oradea, Iuliu Hossu, Episcopul nostru, de Gherla în vremea aceea, Demetriu Radu, s-au situat in corpore în fruntea luptei pentru pregătirea, realizarea și desăvârșirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia. Acești Arhierei, prin predici, conferințe, mesaje pastorale, circulare mobilizatoare, au educat și au informat, au însuflețit credincioșii pentru a putea înțelege importanța și urgența realizării idealului unității naționale, au dezvăluit însemnătatea acelei «Ore astrale» – cum este numit acest moment al românilor transilvăneni -, pentru a-i mobiliza să participe la realizarea Unirii, alăturându-se prin rugăciune, dar mai cu seamă prin prezență, acolo, pe Câmpul lui Horia de la Alba Iulia.

Între Ierarhii Bisericii Greco-Catolice, Episcopul nostru, Iuliu Hossu era cel mai tânăr arhiereu, având 33 de ani (fusese numit Episcop de Gherla doar cu un an înainte). El a fost cel care a dat glas voinței poporului, citind, de pe una din esplanadele de pe Câmpul lui Horia, vestea cea bună a Unirii Transilvaniei cu România, Rezoluțiunea aprobată de Marele Sfat Național în sala Unirii de la Alba Iulia. În cuvântul său, Arhiereul Gherlei rostea memorabilele cuvinte (pe care le vedem înscrise acum și pe soclul statuii sale din fața Catedralei noastre): «De acum înainte, o Românie Mare întemeiată pe dreptatea lui Dumnezeu și credința poporului său. Dreptate și adevăr la temelia României întregite. Trăiască România Mare, una și pe veci nedespărțită!».

După acest moment istoric a urmat frățeasca îmbrățișare a Episcopului Iuliu Hossu cu Episcopul de Caransebeș atunci, Miron Cristea, viitorul și cel dintâi Patriarh al Bisericii Române Ortodoxe. Și atunci s-au rostit memorabilele cuvinte: «Precum ne vedeți aici îmbrățișați frățește, așa să rămână îmbrățișați pe veci toți frații români». Să dea Bunul Dumnezeu să fie așa! Ilustrul Arhiereu greco-catolic a făcut parte și din Delegația ce a prezentat hotărârea Unirii Transilvaniei cu Țara mamă, cu Regatul României, către Regele Ferdinand I și Guvernul României de la București.

Cetatea de la Alba Iulia, Catedrala Blajului și Câmpia Libertății, reprezintă «trinomul luminos» care ne amintește peste veacuri, nouă și tuturor românilor de pretutindeni, indiferent de confesiune, de unde «a răsărit soarele românilor», adică Marea Unire de la 1918. Cel dintâi Cardinal al Neamului Românesc, astăzi Fericitul Episcop Iuliu Hossu, martir pentru credință, rezuma foarte bine etapele parcursului istoric al Bisericii Române Unite, de la Sfânta Unire cu Biserica Romei până la Marea Unire de la 1918, spunând: «Dacă nu era Unirea religioasă de la 1700, nu era nici Adunarea de la Blaj, din 3-15 mai 1848, la care s-a strigat: ‘Noi vrem să ne unim cu țara!’ și nu era nici Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia».

Iubiți credincioși, se cuvine astăzi să înălțăm un gând de mulțumire Bunului Dumnezeu și de recunoștință față de toți vizionarii și vrednicii luptători pentru pregătirea, desăvârșirea și împlinirea idealului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Rugându-ne Episcopilor greco-catolici martiri care au fost declarați fericiți de către Papa Francesco, la 2 iunie 2019, la Blaj, să spunem pentru cei trecuți spre cele veșnice: Să le fie odihna în lumină înveșmântată iar memoria în neamul românesc pe veci binecuvântată și cu înaltă prețuire, în suflete păstrată! Amin. La mulți ani!”

Celebrarea liturgică a fost urmată de un Te Deum, și apoi, în catedrală s-a auzit, ca în fiecare an, vocea Cardinalului Iuliu Hossu cu reamintirea cuvintelor rostite la citirea Rezoluțiunii Unirii (prin înregistrarea datând din timpul domiciliului obligatoriu de la Căldărușani). În continuare s-a ieșit în procesiune în fața Catedralei unde a avut loc un moment de rugăciune și depunerea de coroane de flori la statuia Episcopului Iuliu Hossu. Statuia a fost amplasată și binecuvântată în Anul Marelui Centenar al Unirii, 2018, alături de sfântul locaș în care Arhiereul Iuliu s-a rugat și din care a păstorit poporul credincios în perioada 1930-1948.

Acest moment comemorativ a fost un nou prilej pentru PS Florentin să reamintească: “«De acum înainte, o Românie Mare întemeiată pe dreptatea lui Dumnezeu și credința poporului său. (…)», sunt cuvintele pe care eminentul nostru Arhiereu astăzi, Fericitul martir pentru credință Iuliu Hossu, le rostea mulțimilor adunate pe Câmpul lui Horea de la Alba Iulia. Aceleași cuvinte răsună și astăzi în sufletele noastre: dreptatea lui Dumnezeu și credința poporului său să rămână la baza și la fundamentul României Mari, odată pentru totdeauna. Trăiască România Mare, trăiască toți cei care cred în idealurile sfinte lăsate de Dumnezeu pentru această țară. Amin. Lăudat să fie Isus Hristos!”.

La statuia Vestitorului Marii Uniri s-a intonat Imnul Episcopilor martiri care a răsunat la 2 iunie 2019, la Blaj, pe Câmpia Libertății, la beatificarea de către Sfântul Părinte, Papa Francisc, a celor șapte Episcopi greco-catolici martiri: Valeriu Traian Frențiu, Iuliu Hossu, Alexandru Rusu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie și Tit Liviu Chinezu.

La mulți ani, România!