Cuvântul PS Ioan Bot rostit cu ocazia hirotonirii episcopale

Aduc slavă lui Dumnezeu în Treime pentru chemare și pentru tot harul primit în 25 de ani de preoție și misiune, dar și pentru ziua de azi.

Ce har și ce noroc să trăim un context în care lucrarea aceasta, totuși mare ca semnificație, să se desfășoare într-o atmosferă de neașteptată simplitate. În consistența istoriei și în curgerea timpului se țese și se brodează lucrarea lui Dumnezeu.

Ce trăim de fapt azi, la ce ați participat?

Trăim o împrospătare a Rusaliilor, promise desigur de Isus, și cu toate acestea ”năvălite” neașteptat peste noi doi, dar și peste Biserică. Un eveniment de o bogăție ce nu e lumească, ci dumnezeiască.

Ceea ce s-a întâmplat aici se numește Tradiție. «Domnul i-a zis lui Moise: „Adună-mi șaptezeci de bărbaţi dintre bătrânii lui Israél, pe care-i cunoști că sunt bătrâni ai poporului şi scribi ai lui; adu-i la cortul întâlnirii şi să stea acolo cu tine! Voi coborî şi voi vorbi acolo cu tine; voi lua din spiritul care este peste tine şi-l voi pune peste ei, ca să poarte cu tine povara poporului şi să n-o porți tu singur.» (Numeri 11,16-17).

Preasfințiile Voastre ați primit harul arhieriei de la mărturisitorii BRU, iar aceștia de la martiri, și martirii n-au putut să-l primească decât de la Isus. Azi ni l-ați transmis nouă pentru ca noi să-l transmitem mai departe poporului. Aceasta se numește tradiție.

Voi m-ați plămădit, ”configurat”, creat: părinții după trup, parohia greco-catolică din Tihău, Sălaj, Seminarul Teologic din Cluj-Napoca, profesorii și formatorii acestuia, dar și viața pastorală a eparhiei; am chipul vostru. Virtuțile voastre, valorile voastre, speranța voastră, fidelitatea voastră, jertfele voastre, iubirea voastră pentru Dumnezeu și Biserică, m-au plămădit.

Poate unii ar dori să vadă ce este în interior, în suflet, ce-mi spune Cel care cheamă, ce dar așază El acolo, ce face acolo în suflet Cel care cheamă la arhierie.

Ce experiență o fi trăit Adam când a fost creat și plăsmuit de mâinile lui Dumnezeu și de suflarea sa, când a privit întâia dată cu ochi de copil chipul lui Dumnezeu și creația?!

Ce vor fi trăit morții readuși de Isus la viață?!

Mă întreb ce sentimente va fi avut Isus atunci când s-a deșteptat că e Fiul lui Dumnezeu în trup omenesc și că are o misiune de la Tatăl, din cer?! Dar când Tatăl, l-a înviat din morți, ca pe un nou Adam?!

Păstrând proporțiile, distincția, diferența și distanța infinită, în suflet, în interior este ceva mic, mic, mic, mai mic decât un ”grăunte de muștar”, ceva din cele de mai sus. Voi ”sunteți ucenicii mei!” (cf. Ioan 13,35). ”Tu urmează Mie.” (Ioan 21,22). Naștere, ”întrupare”, botez în Spirit, trimitere în misiune, acestea au avut loc aici și ”aici” în suflet.

Mulțumesc Preafericirii Voastre, Preafericite Părinte Arhiepiscop și Mitropolit, Cardinal Lucian și fiecărui PS Episcop din Sinodul BRU în parte, pentru încrederea acordată prin alegerea întru episcopat, pentru paterna primire și călăuzire, pentru harul transmis azi.

Mulțumesc Preasfințiilor lor Episcopi Alexandru și Claudiu, împreună consacratori. Mulțumesc PS Florentin pentru încrederea ce mi-a acordat-o și pentru toate cele ce le-am învățat de la Preasfinția Sa de-a lungul anilor. Mulțumesc Preasfinției Sale Alexandru pentru primirea în Eparhia de Lugoj drept sprijin și colaborator în misiunea arhierească.

Mulțumesc părinților mei pentru familia ce au creat-o, pentru darul vieții și mai ales pentru educația în credință care mi-au dat-o, dar și pentru exemplul lor și munca lor grea dar rodnică. De este vreo cinste în faptul de a fi fost ales și hirotonit episcop, peste ei să cadă. Îi salut cu drag pe frații mei.

Revin la ierarhie pentru a mulțumi Preafericitului Părinte Papa Francisc pentru acordul dat alegerii pe care Sfântul Sinod al Bisericii noastre a făcut-o. Sunt recunoscător întregii ierarhii de la Roma: Eminenței Sale Cardinal Leonardo Sandri, precum și Excelenței sale Miguel Mauri Buendía, Nunțiul Apostolic în România și Republica Moldova.

Îi salut cu drag și le mulțumesc – nu fără o oarecare nostalgie – tuturor colegilor din Curia Episcopală di Cluj și din Consiliile Episcopiei de Cluj, cu care am trăit nu doar ani de colaborare rodnică, de creștere în experiență, ci și de prietenie agreabilă și ziditoare de suflet. Îi salut pe toți colaboratorii laici din Eparhia de Cluj, pe toți preoții și credincioșii.

Îi salut cu frățietate pe toți preoții Eparhiei de Lugoj cu care voi colabora atât cât va voi Dumnezeu, dar și pe credincioșii Eparhiei de Lugoj pe care sunt nerăbdător să-i întâlnesc.

Îi salut cu mult drag pe toți prietenii și binefăcătorii mei, pe care, fără a-i numi, căci se știu, prieteni din țară și străinătate, în particular pe cei din dieceza de Milano.

Nu închei acest cuvânt înainte de a transmite un salut plin de respect și frățietate Preasfințiilor lor, ierarhii ortodocși ce păstoresc aceleași teritorii cu cel pe care se întinde Eparhia de Lugoj. Să nu aibă umbră de îndoială în privința prețuirii mele pentru misiunea lor pastorală. Îi salut și pe reprezentanții celorlalte culte de pe teritoriul Eparhiei de Lugoj.

Prețuire și recunoștință reprezentanților Cultelor din România, Excelenței Sale Secretar de Stat Victor Opaschi și domnilor directori Florinel Irinel Frunză, Cezar Păvălașcu și Anca Mădălina Eugenia Romanowski.

Un salut plin de respect tuturor autorităților de stat (domnilor prefecți și primari) din județele: Timiș, Arad, Hunedoara, Caraș-Severin și Alba, precum și autorităților locale din orașul Lugoj.

Dumnezeu să ne ajute să ne împlinim misiunea!